header image
Home arrow Legi arrow Legea 18 / 19.02.1991
Listare E-mail
Scris de Administrator   
Monday, 28 August 2006

LEGE nr.18 din 19 februarie 1991. Legea fondului funciar
Republicare: M.Of. nr. 1/5 ian. 1998

CAPITOLUL I Dispozitii generale
Art. 1. - Terenurile de orice fel, indiferent de destinatie, de titlul pe baza caruia sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al României.
Art. 2. - În functie de destinatie, terenurile sunt:
a) terenuri cu destinatie agricola, si anume: terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, pasunile, fânetele, serele, solariile, rasadnitele si altele asemenea -, cele cu vegetatie forestiera, daca nu fac parte din amenajamentele silvice, pasunile împadurite, cele ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajarile piscicole si de îmbunatatiri funciare, drumurile tehnologice si de exploatare agricola, platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola;
b) terenuri cu destinatie forestiera, si anume: terenurile împadurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administrare silvica, terenurile destinate împaduririlor si cele neproductive - stâncarii, abrupturi, bolovanisuri, râpe, ravene, torenti -, daca sunt cuprinse în amenajamentele silvice;
c) terenuri aflate permanent sub ape, si anume: albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retentie, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale;
d) terenuri din intravilan, aferente localitatilor urbane si rurale, pe care sunt amplasate constructiile, alte amenajari ale localitatilor, inclusiv terenurile agricole si forestiere;
e) terenuri cu destinatii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale si aeriene, cu constructiile si instalatiile aferente, constructii si instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, de telecomunicatii, pentru exploatarile miniere si petroliere, cariere si halde de orice fel, pentru nevoile de aparare, plajele, rezervatiile, monumentele naturii, ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.
Art. 3. - În sensul prezentei legi, prin detinatori de terenuri se întelege titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori detinatori precari.
Art. 4. - (1) Terenurile pot face obiectul dreptului de proprietate privata sau al altor drepturi reale, având ca titulari persoane fizice sau juridice, ori pot apartine domeniului public sau domeniului privat.
(2) Domeniul public poate fi de interes national, caz în care proprietatea asupra sa, în regim de drept public, apartine statului, sau de interes local, caz în care proprietatea, de asemenea, în regim de drept public, apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor.
(3) Administrarea domeniului de interes public national se face de catre organele prevazute de lege, iar administrarea domeniului public de interes local se face de catre primarii sau, dupa caz, de catre prefecturi.
(4) Terenurile din domeniul public sunt cele afectate unei utilitati publice.
Art. 5. - (1) Apartin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate constructii de interes public, piete, cai de comunicatii, retele stradale si parcuri publice, porturi si aeroporturi, terenurile cu destinatie forestiera, albiile râurilor si fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale, tarmurile Marii Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervatii naturale si parcuri nationale, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apararii sau pentru alte folosinte care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public.
(2) Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse în circuitul civil decât daca, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public.
Art. 6. - Domeniul privat al statului si, respectiv, al comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor este alcatuit din terenurile dobândite de acestea prin modurile prevazute de lege, precum si din terenurile dezafectate, potrivit legii, din domeniul public. El este supus dispozitiilor de drept comun, daca prin lege nu se prevede altfel.
Art. 7. - Fondul funciar si, în mod corespunzator, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale trebuie înregistrate în documentele de evidenta funciara si de publicitate imobiliara prevazute de lege.
CAPITOLUL II Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor
Art. 8. - (1) Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se gasesc în patrimoniul cooperativelor agricole de productie se face în conditiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.
(2) De prevederile legii beneficiaza membrii cooperatori care au adus pamânt în cooperativa agricola de productie sau carora li s-a preluat în orice mod teren de catre aceasta, precum si, în conditiile legii civile, mostenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pamânt în cooperativa si alte persoane anume stabilite.
(3) Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafete minime de 0,5 ha pentru fiecare persoana îndreptatita, potrivit prezentei legi, si de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil.
(4) Prin familie se întelege sotii si copiii necasatoriti, daca gospodaresc împreuna cu parintii lor.
Art. 9. - (1) Persoanele carora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafetei de teren de 10 ha de familie, în echivalent arabil, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate si pentru diferenta dintre aceasta suprafata si cea pe care au adus-o în cooperativa agricola de productie sau care a fost preluata în orice mod de aceasta, pâna la limita suprafetei prevazute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 pentru înfaptuirea reformei agrare, de familie, indiferent daca reconstituirea urmeaza sa se faca în mai multe localitati sau de la autori diferiti.
(2) Persoanele carora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii, în limita suprafetei de teren de pâna la 10 ha de familie si carora li s-a aplicat cota de reducere, potrivit art. 14 alin. (3) din lege, pot formula cerere pentru suprafetele de teren care au constituit aceasta cota. Cererile se formuleaza în cazul în care cota de reducere a depasit procentul de 5%.
(3) Cererea se depune la primaria localitatii sau, dupa caz, la primariile localitatilor în raza carora se afla terenul pentru care urmeaza sa se reconstituie dreptul de proprietate, personal sau prin posta, cu confirmare de primire, în termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, sub sanctiunea decaderii.
(4) Cererea va cuprinde:
a) numele si prenumele persoanei solicitante si domiciliul acesteia;
b) calitatea de titular sau de mostenitor al dreptului de proprietate pentru care i s-a reconstituit sau urmeaza sa i se reconstituie acest drept, potrivit prezentei legi;
c) suprafata de teren care i s-a reconstituit si diferenta pe care o solicita.
(5) La cerere se va anexa:
a) copie xerox de pe titlul de proprietate care s-a emis sau, dupa caz, de pe procesul-verbal ori de pe fisa de punere în posesie;
b) copii xerox de pe actele doveditoare ale dreptului de proprietate pentru suprafetele de teren solicitate în plus;
c) o declaratie în care se va mentiona, pe propria raspundere, suprafata totala de teren atribuita în proprietate, prin reconstituire sau prin constituire, de familie, potrivit prezentei legi, chiar daca aceasta s-a facut în mai multe localitati sau de la mai multi autori.
(6) Primarul va constitui un registru special, parafat, numerotat si sigilat, în care se vor înregistra, în ordine cronologica, cererile depuse de persoanele îndreptatite si va emite, la cerere, un bon cu numarul de înregistrare.
(7) Pentru cererile depuse prin posta, pe confirmarea de primire se vor mentiona numarul de înregistrare a cererii si data acesteia.
(8) Primarul sau secretarul consiliului local este obligat sa primeasca cererea si sa o înregistreze, indiferent daca aceasta cuprinde sau nu toate mentiunile precizate în alin. (4) si daca nu este însotita de toate actele prevazute la alin. (5). În acest caz, primarul sau secretarul este obligat sa comunice solicitantului ca, înlauntrul termenului de 90 de zile, sa depuna toate actele mentionate la alin. (5), sub sanctiunea decaderii acestuia din termen.
(9) Nerespectarea obligatiilor prevazute la alin. (6) de catre primar sau secretar atrage dupa sine atât raspunderea administrativa si disciplinara a acestuia, potrivit legii, cât si plata de daune cominatorii sau, dupa caz, si de dauneinterese.
(10) Dupa expirarea termenului de 90 de zile prevazut la alin. (3), primarul este obligat ca, în termen de 30 de zile, sa întocmeasca situatia privind categoriile de persoane, terenurile agricole solicitate si balanta fondului funciar pe localitate - comuna, oras, municipiu -, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit legii. Înlauntrul acestui termen, primarul le va transmite prefectului, sub semnatura.
(11) În termen de 15 zile de la primire, prefectul va întocmi situatia privind categoriile de persoane solicitante si balanta fondului funciar pe judet, pe care le va transmite, în acelasi termen, Departamentului pentru Administratie Publica Locala.
(12) Dupa întocmirea balantei fondului funciar la nivel de tara, prin lege se vor stabili suprafetele de teren agricol care vor fi reconstituite.
Art. 10. - (1) Persoanele fizice si persoanele juridice carora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, potrivit prezentei legi, precum si persoanele juridice care au în patrimoniu sau în administrare terenuri agricole ori detin în orice mod asemenea terenuri au obligatia de a da secretarului consiliului local o declaratie în care vor mentiona suprafata de teren agricol atribuita sau, respectiv, detinuta efectiv, în una sau mai multe localitati, iar pentru persoanele fizice, si de la mai multi autori.
(2) Persoanele fizice vor face declaratia pe propria raspundere, iar persoanele juridice, prin reprezentantii lor.
Art. 11. - (1) Suprafata adusa în cooperativa agricola de productie este cea care rezulta din: actele de proprietate, cartea funciara, cadastru, cererile de înscriere în cooperativa, registrul agricol de la data intrarii în cooperativa, evidentele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaratii de martori.
(2) Dispozitiile alineatului precedent se aplica în mod corespunzator si în ceea ce priveste suprafetele preluate de cooperativele agricole de productie fie în baza unor legi speciale, fie fara nici un titlu sau în orice alt mod.
(3) Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situatiei terenurilor detinute de cooperativa agricola de productie la 1 ianuarie 1990, înscrisa în sistemul de evidenta a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectata cu înstrainarile legal efectuate de catre cooperativa pâna la data intrarii în vigoare a legii.
(4) Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se depune si se înregistreaza la primarie în termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
Art. 12. - (1) În scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptatiti si eliberarii titlurilor de proprietate, în fiecare comuna, oras sau municipiu, se constituie, prin ordinul prefectului, o comisie condusa de primar.
(2) Comisiile comunale, orasenesti sau municipale vor functiona sub îndrumarea unei comisii judetene, numita prin ordinul prefectului si condusa de acesta.
(3) Procedura de constituire si modul de functionare a comisiilor, precum si modelul si modul de atribuire a noilor titluri de proprietate se vor stabili prin hotarâre a Guvernului în termen de 15 zile de la data publicarii prezentei legi. Din comisii vor face parte cetateni desemnati de obste din toate categoriile îndreptatite, specialisti si functionari publici. În comunele constituite din mai multe sate, cetatenii vor fi desemnati proportional cu ponderea numerica a locuitorilor din fiecare sat.
Art. 13. - (1) Calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotarârii judecatoresti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea mostenirii.
(2) Mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, întrucât terenurile nu s-au gasit în circuitul civil, sunt socotiti repusi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor. Ei sunt considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
(3) Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafata de teren determinata pe numele tuturor mostenitorilor, urmând ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun.
Art. 14. - (1) Terenurile cooperativelor agricole de productie situate în extravilanul localitatilor devin proprietatea cooperatorilor sau, dupa caz, a mostenitorilor acestora, corespunzator suprafetelor aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei.
(2) Atribuirea efectiva a terenurilor se face, în zona colinara, de regula, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie si nu neaparat pe vechile amplasamente ale proprietatii, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de productie.
(3) În cazul în care între suprafata de teren a cooperativei agricole de productie, rezultata prin însumarea suprafetelor de teren aduse de cooperatori sau preluate în orice alt mod de cooperativa, si suprafata de teren actuala au intervenit modificari atât în ce priveste suprafata totala, cât si pe categorii de folosinta, stabilirea proprietatii cooperatorilor sau a mostenitorilor acestora se face prin reducerea unei cote proportionale rezultate din scaderea suprafetelor legal folosite în alte scopuri din suprafata totala initiala si proportional cu categoriile de folosinta agricola existente. Nu vor fi afectati detinatorii de suprafete care au proprietati mai mici de 1 ha.
(4) Suprafetele ocupate de plantatii pomicole, viticole, sere, helesteie, amenajari piscicole, pepiniere, constructii administrative si agrozootehnice, precum si cele necesare bazei furajere aferente capacitatilor de productie zootehnice existente în cooperativele agricole de productie pot reprezenta, pe baza optiunii proprietarilor, aport la constituirea unor forme de asociere de tip privat, cu sau fara personalitate juridica.
Art. 15. - (1) Membrii cooperatori care, dupa caz, au parasit cooperativa agricola de productie, nu au muncit în cooperativa sau nu locuiesc în localitatea respectiva, precum si mostenitorii acestora pot primi terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei.
(2) Dispozitiile alineatului precedent se aplica si persoanelor ale caror terenuri au trecut, cu sau fara titlu, în patrimoniul cooperativei agricole de productie fara ca ele sa fi dobândit calitatea de cooperatori, precum si, dupa caz, mostenitorilor acestora.
(3) De prevederile alin. (2) beneficiaza si persoanele detinatoare ale titlurilor de Cavaler al Ordinului "Mihai Viteazul", "Mihai Viteazul cu Spada" si mostenitorii lor, care au optat si carora li s-a atribuit, la data împroprietaririi, teren arabil, cu exceptia celor care l-au înstrainat.
(4) Dispozitiile art. 14 alin. (2) si (3) se aplica în mod corespunzator.
(5) Se vor atribui, la cerere, persoanelor care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si mostenitorilor celor care au decedat - ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 - în proprietate, terenuri în suprafata de 10.000 m2 în echivalent arabil. Pentru terenurile atribuite, acesti beneficiari nu datoreaza taxe sau impozite.
Art. 16. - (1) În cazurile în care în perimetrul unor cooperative agricole de productie au fost comasate si terenuri agricole ale unor proprietari particulari, iar acestia nu au preluat în compensatie alte terenuri, la cererea lor sau a mostenitorilor, ei vor fi repusi în proprietate si li se vor restitui suprafetele în cota echivalenta, în cadrul unor sole stabilite de comisie.
(2) Dispozitiile art. 14 alin. (2) si (3) se aplica în mod corespunzator.
Art. 17. - (1) În localitatile cu cetateni români, apartinând minoritatii germane sau în care locuiesc persoane care au fost deportate sau stramutate, deposedate de terenuri prin acte normative intervenite dupa anul 1944, se vor atribui în proprietate, la cerere, cu prioritate acestora sau mostenitorilor, suprafete de teren din rezerva aflata la dispozitia comisiilor sau se va proceda conform art. 37.
(2) La atribuire, se va avea în vedere suprafata de teren pe care acestia au avut-o în proprietate, fara a se depasi 10 ha de familie, în echivalent arabil.
Art. 18. - (1) Terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice alt mod în patrimoniul cooperativei agricole de productie de la cooperatori sau de la alte persoane care au decedat si nu au mostenitori, precum si terenurile pentru care nu s-au formulat cereri de restituire ramân la dispozitia comisiei.
(2) Toate terenurile cooperativei agricole de productie care nu sunt atribuite conform art. 14-17, precum si terenurile extravilane proprietatea statului aflate în folosinta cooperativei, ramân, de asemenea, la dispozitia comisiei, urmând a fi atribuite altor persoane îndreptatite, potrivit prevederilor prezentei legi.
(3) Terenurile neatribuite, ramase la dispozitia comisiei, trec în domeniul privat al comunei, orasului sau al municipiului, urmând a fi puse la dispozitia celor care doresc sa întemeieze sau sa dezvolte exploatatii agricole, prin închiriere, concesionare sau vânzare, în conditiile legii.
Art. 19. - (1) Membrilor cooperatori activi care nu au adus teren în cooperativa agricola de productie sau au adus teren mai putin de 5.000 m2, precum si celor care, neavând calitatea de cooperatori, au lucrat în orice mod, ca angajati în ultimii 3 ani în cooperativa sau în asociatii cooperatiste, li se pot atribui în proprietate loturi din terenurile prevazute la art. 18, daca sunt stabiliti sau urmeaza sa se stabileasca în localitate si nu detin teren în proprietate în alte localitati. Suprafata atribuita în proprietate se va determina tinând seama de suprafata terenurilor, numarul solicitantilor si de suprafata atribuita celor care au adus pâmânt în cooperativa agricola de productie.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si persoanelor care au fost deportate si nu beneficiaza de dispozitiile art. 14-16.
(3) Se pot atribui, la cerere, în folosinta agricola, pâna la 5.000 m2 în echivalent arabil, de familie, personalului de specialitate din serviciile publice comunale, în perioada cât lucreaza în localitate, daca nu are teren în proprietate în aceasta localitate, el sau membrii familiei din care face parte. Dreptul de proprietate asupra acestor terenuri apartine comunei, orasului sau municipiului, dupa caz.
(4) Atribuirea în folosinta nu se poate face în cazurile în care în localitatea respectiva s-au operat reducerile prevazute la art. 14 alin. (3).
(5) La plecarea din localitate persoanele mentionate la alin.(3) au dreptul la despagubiri pentru investitiile facute, cu consimtamântul prealabil al proprietarului si daca sunt utile pe suprafata atribuita.
Art. 20. - În situatia în care în unele cooperative agricole de productie nu mai ramâne teren disponibil pentru a se atribui suprafata minima prevazuta la art. 8, precum si pentru persoanele prevazute la art. 17 si 19 alin. (1) si (2), comisia va hotarî reducerea în cota proportionala a suprafetei ce se repartizeaza pentru a se atribui terenuri în proprietate si acestor categorii.
Art. 21. - (1) În localitatile cu excedent de suprafata agricola, cu deficit de forta de munca în agricultura, din terenurile prevazute la art. 18 se poate atribui în proprietate teren pâna la 10 ha în echivalent arabil tuturor familiilor care solicita în scris si se obliga sa lucreze aceasta suprafata.
(2) Familiile fara pâmânt sau cu pamânt putin din alte localitati, care solicita în scris, pot primi în proprietate pâna la 10 ha teren în echivalent arabil, cu obligatia de a-si stabili domiciliul în comuna, oras sau municipiu, dupa caz, si de a cultiva pamântul primit, renuntând la proprietatea avuta în localitatea lor, din extravilan.
Art. 22. - (1) Din terenurile agricole, comisiile vor atribui în proprietate, la cererea comisiilor parohiale ori a altor organe reprezentative ale comunitatilor locale de cult - din mediul rural -, o suprafata de teren de pâna la 5 ha în echivalent arabil pentru fiecare parohie sau schit, apartinând cultelor recunoscute de lege, ori de pâna la 10 ha teren agricol în echivalent arabil în cazul mânastirilor, în masura în care toate aceste asezaminte au posedat în trecut terenuri agricole preluate de cooperativele agricole de productie, iar în prezent nu au asemenea terenuri ori au suprafete restrânse. În zonele necooperativizate, reconstituirea dreptului de proprietate se va face din terenurile aflate în proprietatea statului si în administrarea primariilor, la propunerea acestora, prin ordinul prefectului.
(2) Dispozitiile art. 9 alin. (5) se aplica în mod corespunzator.
(3) Organele reprezentative ale unitatilor de cult, recunoscute de lege, din mediul rural, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate si pentru suprafata de teren agricol care reprezinta diferenta dintre suprafata de 5 ha, în cazul parohiilor, si suprafata pe care au avut-o în proprietate, dar nu mai mult de 10 ha, si pentru suprafata ce reprezinta diferenta dintre suprafata de 10 ha, în cazul mânastirilor si schiturilor, si suprafata pe care au avut-o în proprietate, dar nu mai mult de 50 ha.
(4) Dispozitiile art. 9 ramân aplicabile.
(5) Pentru parohiile, schiturile si mânastirile din mediul urban, consiliile si organele reprezentative ale acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate în conditiile alin. (3) si (4).
(6) Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole care le-au apartinut în proprietate, în limita suprafetelor pe care le-au avut, si organele reprezentative ale altor unitati de cult, astfel:
a) centrul patriarhal, pâna la 200 ha;
b) centrele eparhiale, pâna la 100 ha;
c) protoieriile, pâna la 50 ha;
d) parohiile din mediul urban, pâna la 10 ha;
e) filialele din mediul rural si urban, pâna la 10 ha.
Art. 23. - (1) Sunt si ramân în proprietatea privata a cooperatorilor sau, dupa caz, a mostenitorilor acestora, indiferent de ocupatia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr.42/1990 privind unele masuri pentru stimularea taranimii.
(2) Suprafetele de terenuri aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora sunt acelea evidentiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciara, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrarii în cooperativa agricola de productie.
(3) Pentru suprafata de teren agricol atribuita de cooperativa agricola de productie ca lot de folosinta, potrivit prevederilor art. 4 din Decretul-lege nr.42/1990, nu se reconstituie sau nu se constituie dreptul de proprietate persoanei careia i s-a atribuit, indiferent daca acest teren se afla în continuarea gradinii în intravilan sau în alt loc, în extravilan, cu exceptia celor stramutati, pentru realizarea unor investitii de interes local sau de utilitate publica.
(4) Dispozitiile alin. (1) se aplica si persoanelor din zonele cooperativizate, care nu au avut calitatea de cooperator.
Art. 24. - (1) Terenurile situate în intravilanul localitatilor, care au fost atribuite de cooperativele agricole de productie, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptatite, pentru constructia de locuinte si anexe gospodaresti, pe care le-au edificat, ramân si se înscriu în proprietatea actualilor detinatori, chiar daca atribuirea s-a facut din terenurile preluate în orice mod de la fostii proprietari.
(2) Fostii proprietari vor fi compensati cu o suprafata de teren echivalenta în intravilan sau, în lipsa, cu teren situat în extravilan, în imediata vecinatate.
Art. 25. - (1) În cazul în care cooperativa agricola de productie a atribuit loturi în folosinta unor cooperatori, în gradinile din intravilan ale fostilor proprietari, asemenea terenuri revin, de drept, în proprietatea detinatorilor initiali sau a mostenitorilor acestora.
(2) Persoanele care au primit terenuri în conditiile alin. (1) si pe care au efectuat investitii au dreptul la o despagubire egala cu contravaloarea acestora, daca nu pot fi ridicate.
(3) Prin investitii, în sensul alin. (2), se întelege lucrarile destinate exploatarii agricole a terenului.
Art. 26. - (1) Terenurile situate în intravilanul localitatii, care au apartinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, în ambele cazuri fara mostenitori, trec în proprietatea comunei, orasului sau a municipiului, dupa caz, si în administrarea primariilor, pentru a fi vândute, concesionate ori date în folosinta celor care solicita sa-si construiasca locuinte si nu au teren, ori pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori pentru compensarile prevazute la art. 24.
(2) Pâna la efectuarea operatiunilor prevazute la alin. (1), terenurile vor fi înscrise si folosite conform destinatiei avute.
Art. 27. - (1) Punerea în posesie si eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptatiti nu pot avea loc decât numai dupa ce s-au facut în teren delimitarile necesare pentru masuratori, stabilirea vecinatatilor pe temeiul schitei, amplasamentului stabilit si întocmirea documentelor constatatoare prealabile.
(2) În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia masuratorilor comisia ia act de recunoasterea reciproca a limitelor proprietatii de catre vecini si le consemneaza în documentele constatatoare.
(3) Pentru terenurile aflate în exploatarea societatilor agricole de tip privat, constituite în temeiul Legii nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere în agricultura, comisiile locale si cele judetene, în termen de 12 luni, vor efectua toate operatiunile prevazute la alin. (1) si (2) si vor elibera titlurile de proprietate.
(4) Membrii si conducerea acestor societati agricole au obligatia de a solicita imediat comisiilor locale sa efectueze operatiunile prevazute la alineatul precedent, iar comisiile judetene, sa solicite eliberarea titlurilor de proprietate.
(5) Încalcarea prevederilor alineatelor precedente atrage desfiintarea, de drept, a societatilor agricole în cauza.
(6) La desfiintarea cooperativei agricole de productie, o comisie de lichidare constituita în termen de 15 zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, prin ordinul prefectului, la propunerea primariei, va proceda în termen de 9 luni de la desfiintarea cooperativei, la realizarea activului si la plata pasivului, în conditiile prevazute de lege.
Art. 28. - (1) Comisiile de lichidare prevazute de art. 27 au obligatia de a constata si stabili orice fapte de încalcare a legii, de a lua masuri de recuperare a pagubelor, conform legii, si de a sesiza, daca este cazul, organele de urmarire penala.
(2) Sumele recuperate în conditiile alin. (1) constituie activ lichidat si urmeaza destinatia celor prevazute la art. 27.
(3) La expirarea termenului prevazut la art. 27, comisiile de lichidare vor prezenta bilantul de lichidare si raportul explicativ organului de specialitate al prefecturii sau al Primariei Municipiului Bucuresti, învestit cu atributii de control financiar, potrivit legii, pentru descarcare.
(4) Actele de constatare a datoriilor fata de stat si fata de alte persoane juridice, ramase dupa terminarea operatiunilor de lichidare, întocmite de catre comisia de lichidare, vor fi avizate si centralizate de catre Ministerul Finantelor, dupa care Guvernul le va prezenta Parlamentului, cu propuneri de rezolvare.
Art. 29. - (1) Constructiile agrozootehnice, atelierele de industrie mica, masinile, utilajele si alte asemenea mijloace fixe, ce au apartinut cooperativei agricole de productie desfiintate, precum si terenurile de sub acestea, ca si cele necesare utilizarii lor normale, plantatiile de vii si pomi si animalele devin proprietatea membrilor asociatiilor de tip privat, cu personalitate juridica, daca se vor înfiinta.
(2) Drepturile fostilor cooperatori asupra bunurilor prevazute la alin. (1) se vor stabili în cota valorica, proportional cu suprafata de teren adusa sau preluata în orice mod în cooperativa agricola de productie si cu volumul muncii prestate. Membrii asociati vor constitui aceste drepturi ca aport în natura la noua asociatie.
(3) Fostilor cooperatori care nu devin membri ai acestei asociatii li se vor stabili drepturi de creanta proportional cu cota valorica ce li se cuvine din patrimoniul cooperativei agricole de productie, daca nu au fost acoperite în alta modalitate. Plata creantelor se va face de catre asociatie, în natura sau în bani, potrivit hotarârii comisiei de lichidare.
(4) În cazul în care nu s-au constituit asemenea asociatii, bunurile si animalele prevazute la alin. (1) se vor vinde prin licitatie publica persoanelor fizice sau juridice, urmând ca din pretul realizat sa se achite datoriile de orice fel ale fostei cooperative agricole de productie. Fac exceptie bovinele si ovinele, precum si plantatiile de vii si pomi, care vor fi atribuite fostilor cooperatori.
(5) În termen de 9 luni de la desfiintarea cooperativei agricole de productie, se vor stabili drepturile banesti ce revin fiecarui fost membru cooperator de catre comisia de lichidare constituita potrivit art. 27 alin. (6).
(6) Fostii membri cooperatori vor primi cota cuvenita din valorificarea prin licitatie a bunurilor comune, proportional cu suprafata de teren adusa în cooperativa agricola de productie, în echivalent arabil, si volumul valoric de munca efectuat.
(7) Bunurile prevazute la alin. (1), care nu se vând în termen de un an de la data desfiintarii cooperativei agricole de productie, trec în proprietatea privata a comunelor, oraselor si a municipiilor unde acestea sunt situate, fara nici o despagubire, si în administrarea primariilor.
(8) Demolarea constructiilor agrozootehnice, a atelierelor de întretinere, a instalatiilor si a anexelor gospodaresti si de industrie mica, care fac obiectul alin. (1), este interzisa. Prin exceptie, daca sunt degradate sau din orice alt motiv nu pot fi utilizate, ele pot fi desfiintate cu autorizatia prefecturii, iar materialele vor fi valorificate de primarii, urmând ca sumele rezultate sa intre în activul operatiunilor de lichidare.
(9) Constructiile afectate unei utilizari sociale sau culturale trec fara plata, în regim de drept public, în proprietatea comunelor, oraselor sau a municipiilor si în administrarea primariilor.
Art. 30. - (1) Asociatiile intercooperatiste sau de stat si cooperatiste de orice profil se pot reorganiza în societati comerciale pe actiuni, în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Terenurile si celelalte bunuri aduse de cooperativa agricola de productie în asociatie, precum si bunurile dobândite de aceasta devin proprietatea societatii comerciale, iar cooperatorii si celelalte persoane îndreptatite a-si reconstitui proprietatea asupra terenurilor ce apartin societatii, precum si salariatii acesteia pot deveni actionari în conditiile legii.
(3) În cazul în care unii cooperatori sau alte persoane îndreptatite, prevazute la alin. (2), nu vor opta pentru a deveni actionari ai societatii comerciale, li se va stabili dreptul de proprietate, conform prevederilor art. 14 si 15 din prezenta lege, din terenurile care nu au fost aduse de cooperativa agricola de productie în asociatie.
(4) În localitatile în care nu exista aceste posibilitati, se vor putea desfiinta unele ferme neeficiente ale asociatiei. Hotarârea în aceasta privinta se adopta de catre comisia judeteana, la propunerea comisiilor comunale, orasenesti sau municipale, dupa caz.
Art. 31. - (1) Terenurile proprietatea statului aflate în exploatarea cooperativelor agricole de productie sunt la dispozitia comisiilor prevazute la art. 12, în vederea atribuirii lor în proprietatea celor îndreptatiti, conform legii.
(2) Terenurile neatribuite, ramase la dispozitia comisiei, vor trece în domeniul privat al comunei, orasului sau al municipiului.
Art. 32. - (1) Terenul atribuit conform art. 19 alin. (1), art. 21 si art. 43 nu poate fi înstrainat prin acte între vii timp de 10 ani, socotiti de la începutul anului urmator celui în care s-a facut înscrierea proprietatii, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de înstrainare.
(2) Constatarea nulitatii poate fi ceruta în justitie de catre primarie, prefectura, procuror, precum si de catre oricare persoana interesata.
Art. 33. - Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale - pajisti si arabil - care s-au aflat în folosinta cooperativelor agricole de productie - trec în proprietatea privata a comunelor, oraselor sau, dupa caz, a municipiilor si în administrarea primariilor, urmând a fi folosite ca pasuni comunale si pentru producerea de furaje si seminte pentru culturi furajere.
Art. 34. - Lucrarile de îmbunatatiri funciare care se afla pe terenurile primite, inclusiv zonele de protectie aferente, trec în proprietatea unitatilor specializate de exploatare a unor astfel de lucrari, în conditiile legii.
CAPITOLUL III Dispozitii privind terenurile proprietate de stat si unele prevederi speciale
Art. 35. - (1) Terenurile proprietatea statului sunt acele suprafete intrate în patrimoniul sau în conformitate cu prevederile legale existente pâna la data de 1 ianuarie 1990 si înregistrate ca atare în sistemul de evidenta al cadastrului funciar general si în amenajamentele silvice.
(2) Terenurile proprietate de stat, administrate de institutele si statiunile de cercetari stiintifice, agricole si silvice, destinate cercetarii si producerii de seminte si material saditor din categorii biologice superioare si a animalelor de rasa, precum si din administrarea Institutului pentru Testarea si Înregistrarea Soiurilor de Plante de Cultura si a centrelor sale teritoriale apartin domeniului public si ramân în administrarea acestora. În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, va delimita suprafetele de teren strict necesare cercetarii si producerii de seminte si material saditor din categorii biologice superioare si animalelor de rasa si pe cele destinate productiei, din administrarea institutelor si statiunilor de cercetare si productie agricola.
(3) Dispozitiile alin. (2) se aplica si terenurilor proprietate de stat folosite, la data prezentei legi, de unitatile de învatamânt cu profil agricol sau silvic si care trec în administrarea acestora.
Art. 36. - (1) Terenurile aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul localitatilor si care sunt în administrarea primariilor, la data prezentei legi, trec în proprietatea comunelor, oraselor sau a municipiilor, urmând regimul juridic al terenurilor prevazute la art. 26.
(2) Terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localitatilor, atribuite, potrivit legii, în folosinta vesnica sau în folosinta pe durata existentei constructiei, în vederea construirii de locuinte proprietate personala sau cu ocazia cumpararii de la stat a unor asemenea locuinte, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuintelor, în proprietatea acestora, integral sau, dupa caz, proportional cu cota detinuta din constructie.
(3) Terenurile atribuite în folosinta pe durata existentei constructiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, în conditiile dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinta a terenului, proprietari ai locuintelor.
(4) Dispozitiile art. 23 ramân aplicabile.
(5) Terenurile fara constructii, neafectate de lucrari de investitii aprobate, potrivit legii, din intravilanul localitatilor, aflate în administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozitiilor Decretului nr.712/1966 si a altor acte normative speciale, se restituie fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, dupa caz, la cerere.
(6) Atribuirea în proprietate a terenurilor prevazute de alin. (2)-(5) se va face, prin ordinul prefectului, la propunerea primariilor, facuta pe baza verificarii situatiei juridice a terenurilor.
Art. 37. - (1) Persoanele ale caror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere, si care se afla în administrarea unitatilor agricole de stat devin, la cerere, actionari la societatile comerciale înfiintate, în baza Legii nr. 15/1990, din actualele unitati agricole de stat. De aceleasi prevederi beneficiaza si mostenitorii acestor persoane.
(2) Cererea se depune, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, la primaria în a carei raza teritoriala este situat terenul.
(3) Numarul de actiuni primite va fi proportional cu suprafata de teren în echivalent arabil, trecuta în patrimoniul statului, fara a putea depasi însa valoarea a 10 ha teren de familie, în echivalent arabil.
(4) Nu beneficiaza de dispozitiile acestui articol persoanele ale caror terenuri au fost confiscate ca efect al unor condamnari penale, cu exceptia persoanelor precizate în Decretul-lege nr.118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, cu modificarile ulterioare.
Art. 38. - (1) Persoanele fizice carora li s-a stabilit calitatea de actionar în temeiul art. 37, persoanele carora li s-au stabilit drepturi la institutele si statiunile de cercetare agricole si la regiile autonome cu profil agricol, potrivit Legii nr. 46/1992, precum si persoanele care au calitatea de locatori, potrivit art. 25 din Legea arendarii nr. 16/1994, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate si pentru diferenta de peste 10 ha de familie, pâna la limita suprafetei prevazute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, indiferent daca reconstituirea urmeaza sa se faca în mai multe localitati sau de la autori diferiti, în termenul, cu procedura si în conditiile prevazute la art. 9 din prezenta lege.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1), carora li s-a stabilit dreptul în actiuni, în limita suprafetei de pâna la 10 ha în echivalent arabil, pot face cerere, în cazul în care prin aplicarea coeficientului de echivalare, prevazut în regulamentul aprobat de Hotarârea Guvernului nr.131/1991, suprafata de teren putea depasi, ca echivalenta, 10 ha teren arabil, în termenul, cu procedura si în conditiile prevazute la art. 9 alin. (3) - (9).
Art. 39. - Persoanele fizice ale caror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul Decretului nr.83/1949, precum si al oricaror alte acte normative de expropriere, sau mostenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de teren trecuta în proprietatea statului, pâna la limita suprafetei prevazute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, indiferent daca reconstituirea urmeaza a se face în mai multe localitati sau de la autori diferiti, în termenul, cu procedura si în conditiile prevazute la art. 9.
Art. 40. - (1) Dupa expirarea termenului de 90 de zile, în cazurile prevazute la art. 38 si 39, primarul va întocmi situatia privind terenurile agricole solicitate de categoriile de persoane prevazute si balanta fondului funciar pe localitate si pe fiecare societate comerciala si institut sau statiune de cercetare si productie agricola ori regie autonoma cu profil agricol, din raza teritoriala a localitatii.
(2) Dispozitiile art. 9 alin. (9) ramân aplicabile.
Art. 41. - (1) Terenurile agricole fara constructii, instalatii, amenajari de interes public, intrate în proprietatea statului si aflate în administrarea primariilor la data prezentei legi, se vor restitui fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, fara a se putea depasi suprafata de 10 ha de familie, în echivalent arabil.
(2) Restituirea terenurilor se face, la cerere, în conditiile art. 11, prin ordinul prefectului, la propunerea primariei.
(3) Prevederile art. 37 alin. (4) se aplica în mod corespunzator.
Art. 42. - (1) În localitatile cu deficit de teren, în care terenurile fostilor proprietari se afla în proprietatea statului si acestia nu opteaza pentru actiuni în conditiile art. 37 si nu li se pot atribui lor sau mostenitorilor suprafata minima prevazuta de prezenta lege, comisiile judetene vor hotarî atribuirea unei suprafete de 5.000 m2 de familie, în echivalent arabil, la cerere, din terenurile proprietatea statului.
(2) Pentru diferenta de teren pâna la care sunt îndreptatiti fostii proprietari sau mostenitorii lor, potrivit prezentei legi, se aplica corespunzator prevederile art. 37.
(3) Nu pot fi atribuite suprafetele de teren pe care s-au efectuat investitii, altele decât îmbunatatiri funciare.
(4) Plantatiile de vii sau pomi pot fi afectate în astfel de cazuri numai în situatia în care nu exista terenuri din alta categorie de folosinta, pentru a fi atribuite în proprietate.
Art. 43. - (1) În zona montana - defavorizata de factori naturali cum sunt: clima, altitudinea, panta, izolarea se poate atribui în proprietate, la cerere, o suprafata de teren de pâna la 10 ha în echivalent arabil familiilor tinere de tarani care provin din mediul agricol montan, au priceperea necesara si se obliga în scris sa-si creeze gospodarii, sa se ocupe de cresterea animalelor si sa exploateze rational pamântul în acest scop.
(2) Terenurile prevazute la alineatul precedent se atribuie din domeniul privat al comunei, orasului sau al municipiului, dupa caz.
(3) Atribuirea în proprietate a terenurilor se face prin ordinul prefectului la propunerea primariilor.
Art. 44. - (1) Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale, transmise unitatilor de stat si care, în prezent, sunt folosite ca pasuni, fânete si arabil, vor fi restituite în proprietatea comunelor, oraselor si a municipiilor, dupa caz, si în administrarea primariilor, pentru a fi folosite ca pasuni comunale si pentru producerea de furaje sau seminte de culturi furajere. Fac exceptie suprafetele ocupate cu vii, pomi, seminceri furajeri, helesteie, lacuri sau cele destinate producerii de legume, fructe ori alta materie prima pentru fabricile de conserve, orezarii si câmpuri experimentale, destinate cercetarii agricole, ce vor fi compensate în suprafata egala cu teren de aceeasi calitate de catre societatile comerciale pe actiuni, în termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(2) Nerespectarea dispozitiilor alineatului precedent duce la trecerea de drept în proprietatea comunelor, oraselor sau a municipiilor, dupa caz, a acestor terenuri.
Art. 45. - (1) Persoanele fizice sau, dupa caz, mostenitorii acestora, ale caror terenuri cu vegetatie forestiera, paduri, zavoaie, tufarisuri, pasuni si fânete împadurite au trecut în proprietatea statului prin efectul unor acte normative speciale, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate si pentru diferenta de peste 1 ha, dar nu mai mult de 30 ha, de familie.
(2) Daca pe suprafetele de teren ce urmeaza a fi atribuite în conditiile alineatului precedent se afla constructii sau amenajari forestiere, ori sunt în curs de executie sau în faza de proiectare, sau terenurile sunt defrisate, se vor atribui alte suprafete de teren, cu respectarea acelorasi conditii, în imediata apropiere.
(3) Persoanele prevazute la alin. (1) vor formula cererile în termenul, cu procedura si în conditiile prevazute la art. 9 alin. (3) - (9).
(4) Terenurile prevazute la alin. (1), precum si la art. 46 si 47 vor fi gospodarite si exploatate în regim silvic, potrivit legii. Regimul silvic pentru padurile proprietate privata se va elabora si se va aproba în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, prin grija Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Punerea în posesie a padurilor, zavoaielor, tufarisurilor, a pasunilor si fânetelor împadurite se va face numai dupa stabilirea regimului silvic al acestora.
Art. 46. - (1) Fostii composesori sau, dupa caz, mostenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor prevazute la art. 45, pe baza actelor care le atesta aceasta calitate si în limitele suprafetelor prevazute în acele acte.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si în cazul terenurilor exploatate în devalmasie de catre fostii mosneni sau razesi, în cadrul obstilor nedivizate.
(3) Dispozitiile art. 45 alin. (2) ramân aplicabile.
(4) În cazurile în care terenurile care au apartinut composesoratelor si obstilor sunt situate pe raza teritoriala a mai multor localitati, cererea se face la fiecare dintre ele, pentru suprafata situata pe raza acestora.
(5) Persoanele prevazute la alin. (1) vor formula cererile în termenul, cu procedura si în conditiile prevazute la art. 9 alin. (3) - (9).
Art. 47. - (1) Consiliile parohiale sau organele reprezentative ale schiturilor si mânastirilor, precum si ale institutiilor de învatamânt, pot cere restituirea terenurilor cu vegetatie forestiera, paduri, zavoaie, tufarisuri, fânete si pasuni împadurite, care le-au apartinut în proprietate, în limita suprafetelor pe care le-au avut în proprietate, dar nu mai mult de 30 ha, indiferent daca sunt situate pe raza mai multor localitati.
(2) Cererile împreuna cu actele doveditoare de proprietate se fac în termenul, cu procedura si în conditiile prevazute la art. 9 alin. (3) - (9).
(3) Consiliile locale ale comunelor, oraselor si municipiilor pot cere restituirea în proprietate privata a terenurilor cu vegetatie forestiera, paduri, zavoaie, tufarisuri, fânete si pasuni împadurite, în baza actelor care le atesta aceasta calitate, cu procedura si în conditiile prevazute la art. 9 alin. (3) - (9).
(4) Dispozitiile art. 45 alin. (2) ramân aplicabile.
Art. 48. - Cetatenii români cu domiciliul în strainatate, precum si fostii cetateni români care si-au redobândit cetatenia româna, indiferent daca si-au stabilit sau nu domiciliul în tara, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafetele de terenuri agricole sau terenuri cu destinatie forestiera, prevazute la art. 45, care le-au apartinut în proprietate, dar numai pâna la limita prevazuta la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, si nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinatie forestiera, în termenul, cu procedura si în conditiile prevazute la art. 9 alin. (3) - (9).
Art. 49. - (1) Persoanele carora li s-au constituit drepturi de proprietate asupra terenurilor agricole sunt obligate sa respecte întocmai conditiile prevazute la art. 19, 21 si 43, în legatura cu stabilirea domiciliului si întemeierea de noi gospodarii.
(2) Nerespectarea acestor conditii atrage pierderea dreptului de proprietate asupra terenului si a constructiilor de orice fel realizate pe acesta. Pentru teren nu se vor acorda despagubiri, iar pentru constructii, proprietarul va primi o despagubire egala cu valoarea reala a acestora.
(3) Organul împuternicit sa constate situatiile prevazute la alin. (2) este prefectul, care, prin ordin, atesta pierderea dreptului de proprietate si trecerea acestuia, dupa caz, în proprietatea privata a comunei, a orasului sau a municipiului în a carui raza teritoriala este situat terenul.
Art. 50. - Delimitarea teritoriala a noilor proprietati, rezultate din aplicarea prezentei legi, porneste de la actuala organizare a teritoriului si se face pe baza unor proiecte de parcelare întocmite de catre organele de specialitate.
CAPITOLUL IV Dispozitii procedurale
Art. 51. - Comisia judeteana este competenta sa solutioneze contestatiile si sa valideze ori sa invalideze masurile stabilite de comisiile locale.
Art. 52. - (1) În sensul prezentei legi, comisia locala este autoritate publica cu activitate administrativa, iar comisia judeteana este autoritate publica cu autoritate administrativ-jurisdictionala.
(2) Comisia judeteana si cea locala au, în limitele competentei lor si prin derogare de la dispozitiile Codului de procedura civila, calitate procesuala pasiva si, când este cazul, activa, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat conventional, de catre unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.
Art. 53. - (1) Hotarârile comisiei judetene asupra contestatiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privata asupra terenului, conform dispozitiilor cuprinse în cap. II, si cele asupra masurilor stabilite de comisiile locale se comunica celor interesati prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
(2) Împotriva hotarârii comisiei judetene se poate face plângere la judecatoria în a carei raza teritoriala este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Art. 54. - (1) Dispozitiile art. 53 alin. (1) se aplica si în cazul în care plângerea este îndreptata împotriva ordinului prefectului sau oricarui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, în conditiile prevazute în cap. III.
(2) Dispozitiile art. 53 alin. (2) ramân aplicabile.
Art. 55. - (1) Poate face obiectul plângerii modificarea sau anularea propriei hotarâri de catre comisie.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si în cazul în care comisia judeteana a emis, dupa încheierea procedurii de definitivare a activitatii sale, acte administrative contrare propriei hotarâri, dispozitiile art. 53 alin. (2) ramânând aplicabile.
Art. 56. - Plângerea prevazuta la art. 53 poate fi îndreptata si împotriva masurilor de punere în aplicare a art. 37, cu privire la stabilirea dreptului de a primi actiuni în unitatile agricole de stat, reorganizate în societati comerciale conform Legii nr. 15/1990, dispozitiile art. 53 alin. (2) ramânând aplicabile.
Art. 57. - Plângerea formulata potrivit art. 53-56 suspenda executarea.
Art. 58. - Instanta solutioneaza cauza potrivit regulilor prevazute în Codul de procedura civila si în Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca. Pe baza hotarârii judecatoresti definitive, comisia judeteana, care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desfiinta.
Art. 59. - Sentinta civila pronuntata de instanta mentionata la art. 58 este supusa cailor de atac prevazute în Codul de procedura civila, cu respectarea dispozitiilor legale în materie.
Art. 60. - Tertii care au fost vatamati în drepturile lor prin hotarârea comisiei judetene sau prin ordinul prefectului ori în alt mod, prin acte administrative prealabile ordinului, cum este cazul propunerilor primarului, si care nu aveau interes de a se adresa acestor organe, având deja un titlu de proprietate privata asupra terenului, ori li se recunoscuse un asemenea drept, potrivit legii, nu pot folosi decât calea actiunilor de drept comun, petitorii sau, dupa caz, posesorii, în special revendicarea, si nu procedura prevazuta în acest capitol.
Art. 61. - Dispozitiile art. 60 se aplica si în cazul încalcarii dreptului de proprietate publica sau privata al statului ori, dupa caz, al unitatilor administrativ-teritoriale.
Art. 62. - Persoanelor prevazute la art. 60 si art. 61 nu le sunt opozabile hotarârile date de comisiile judetene.
Art. 63. - În toate cazurile în care legea prevede nulitatea unor operatiuni sau acte juridice, litigiul se judeca potrivit dreptului comun si nu conform procedurii speciale prevazute în prezentul capitol.
Art. 64. - (1) În cazul în care comisia locala refuza înmânarea titlului de proprietate emis de comisia judeteana sau punerea efectiva în posesie, persoana nemultumita poate face plângere la instanta în a carei raza teritoriala este situat terenul.
(2) Daca instanta admite plângerea, primarul va fi obligat sa execute de îndata înmânarea titlului de proprietate sau, dupa caz, punerea efectiva în posesie, sub sanctiunea condamnarii la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, anume stabilite de instanta.
(3) Dispozitiile art. 53 alin. (2) se aplica în mod corespunzator.
Art. 65. - Litigiile în curs se vor judeca în continuare de catre instantele sesizate, indiferent de faza procesuala în care se afla, potrivit regulilor procedurale aplicabile la data sesizarii, tinând însa seama, când este cazul, si de dispozitiile prezentei legi.
CAPITOLUL V Circulatia juridica a terenurilor
Art. 66. - Terenurile proprietate privata, indiferent de titularul lor, sunt si ramân în circuitul civil. Ele pot fi dobândite si înstrainate prin oricare dintre modurile stabilite de legislatia civila, cu respectarea dispozitiilor din prezenta lege.
Art. 67. - (1) Terenurile situate în intravilan si extravilan pot fi înstrainate, indiferent de întinderea suprafetei, prin acte juridice între vii, încheiate în forma autentica.
(2) În toate cazurile de dobândire, prin acte juridice între vii, proprietatea dobânditorului nu poate depasi 100 ha teren agricol în echivalent arabil, de familie, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de înstrainare.
Art. 68. - (1) Persoanele fizice care nu au cetatenie româna si domiciliul în România, precum si persoanele juridice care nu au nationalitate româna si sediul în România, nu pot dobândi în proprietate terenuri de orice fel prin acte între vii.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1), care dobândesc în proprietate terenuri prin mostenire, sunt obligate sa le înstraineze în termen de 1 an de la data dobândirii, sub sanctiunea trecerii în mod gratuit a acestora în proprietatea statului si în administrarea Agentiei pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala.
(3) Persoanele prevazute la alin. (1), care au dobândit în proprietate terenuri înainte de data intrarii în vigoare a prezentei legi, sunt obligate sa le înstraineze în termen de 1 an de la aceasta data, sub sanctiunea trecerii în mod gratuit a terenurilor în proprietatea statului si în administrarea Agentiei pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala.
Art. 69. - (1) Înstrainarea de terenuri agricole în extravilan, prin vânzare, se poate face prin exercitarea dreptului de preemptiune.
(2) Dreptul de preemptiune la înstrainare a oricaror terenuri agricole din extravilan revine coproprietarilor, daca este cazul, si apoi proprietarilor vecini si se exercita prin Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala.
(3) Proprietarul terenului care urmeaza sa fie vândut este obligat sa încunostinteze Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala, iar aceasta va comunica în scris persoanelor prevazute la alin. (2) despre intentie, în termen de 15 zile de la data când a fost încunostintata.
(4) Titularii dreptului de preemptiune sunt obligati sa se pronunte asupra exercitarii acestuia în termen de 30 de zile de la data primirii comunicarii.
(5) Dupa împlinirea acestui termen, dreptul de preemptiune pentru coproprietari sau proprietarii vecini se considera stins.
(6) Dreptul de preemptiune la înstrainarea terenului revine statului prin Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala, care este obligata sa se pronunte înlauntrul termenului prevazut la alin. (4).
(7) Daca agentia nu se pronunta în acest termen, terenul se vinde în mod liber.
Art. 70. - Actul de înstrainare încheiat cu încalcarea dreptului de preemptiune prevazut la art. 69 este anulabil.
Art. 71. - Terenurile agricole din extravilan nu pot face obiectul unei executari silite sau voluntare decât în cazurile prevazute de lege.
Art. 72. - (1) Schimbul de terenuri dintre persoane fizice se face prin acordul acestora, prin act autentic, dispozitiile art. 67 fiind aplicabile.
(2) Schimbul de terenuri dintre persoane juridice care au în administrare terenuri asupra carora statul are majoritatea actiunilor sau dintre acestea si persoanele fizice se face numai cu avizul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei sau al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, dupa caz.
(3) Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobândeste situatia juridica a terenului pe care îl înlocuieste, cu respectarea drepturilor reale.
Art. 73. - Punerea în posesie a noilor detinatori potrivit art. 72 alin. (2) se face de catre delegatul Oficiului de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol judetean, în prezenta partilor interesate, operându-se în documentele cadastrale si în registrul agricol modificarile survenite.
CAPITOLUL VI Folosirea terenului pentru productia agricola si silvica
Art. 74. - Toti detinatorii de terenuri agricole sunt obligati sa asigure cultivarea acestora si protectia solului.
Art. 75. - (1) Proprietarii de terenuri care nu îsi îndeplinesc obligatiile prevazute la art. 74 vor fi somati în scris de catre primariile comunale, orasenesti sau municipale, dupa caz, sa execute aceste obligatii.
(2) Persoanele care nu dau curs somatiei si nu executa obligatiile în termenul stabilit de primar, din motive imputabile lor, vor fi sanctionate, anual, cu plata unei sume de la 50.000 lei la 100.000 lei/ha, în raport cu categoria de folosinta a terenului.
(3) Obligarea la plata sumei se face prin dispozitia motivata a primarului si sumele se fac venit la bugetul local.
Art. 76. - (1) Toti detinatorii de terenuri atribuite în folosinta în conditiile prezentei legi, care nu îsi îndeplinesc obligatiile prevazute la art. 74, vor fi somati în conditiile art. 75 alin. (1).
(2) Cei care nu dau curs somatiei pierd dreptul de folosinta asupra terenului la sfârsitul anului în curs.
Art. 77. - Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor arabile ale persoanelor juridice, în alte categorii de folosinta agricola, se poate face cu avizul organelor agricole de specialitate judetene, numai în urmatoarele cazuri:
a) terenurile arabile situate în zonele de deal, ce constituie enclave din masivele de vii si livezi, din podgoriile si bazinele pomicole consacrate, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, pot fi transformate în plantatii viticole si pomicole;
b) terenurile arabile din zonele de ses, necesare completarii masivelor viticole destinate pentru struguri de masa si stafide si bazinele pomicole destinate culturii piersicului si caisului, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, pot fi transformate în plantatii viticole si pomicole;
c) terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate si transformate în plantatii viticole si pomicole;
d) terenurile înregistrate la arabil, situate în zonele de deal si munte pe pante nemecanizabile, afectate de eroziune de suprafata si adâncime, de alunecari active sau semistabilizate, care nu mai pot fi ameliorate si mentinute la aceasta folosinta, se pot amenaja si transforma în pasuni si fânete;
e) terenurile arabile situate în albiile râurilor si a Dunarii, care nu pot fi folosite rentabil pentru alte destinatii agricole, pot fi amenajate în bazine piscicole.
Art. 78. - (1) Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor arabile, altele decât cele prevazute la art. 77, pasuni, fânete, vii si livezi, detinute de persoane juridice în care statul detine majoritatea actiunilor, se va aproba de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.
(2) Persoanele fizice care au schimbat categoria de folosinta a terenurilor agricole pe care le detin în proprietate sunt obligate sa comunice, în termen de 30 de zile de la data la care a avut loc aceasta operatiune, modificarea intervenita oficiului de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol, judetean sau al municipiului Bucuresti, care are obligatia sa o înregistreze.
(3) Schimbarea categoriei de folosinta silvica - paduri, rachitarii, culturi de arbusti, detinute de persoane juridice se aproba de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
(4) Schimbarea folosintei terenurilor agricole ce constituie zone de protectie a monumentelor se face cu acordul Comisiei nationale a monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice.
Art. 79. - (1) Protectia si ameliorarea solului se realizeaza prin lucrari de prevenire si de combatere a proceselor de degradare si poluare a solului provocate de fenomene naturale sau cauzate de activitati economice si sociale.
(2) Lucrarile necesare pentru protectia si ameliorarea solului se stabilesc pe baza de studii si proiecte, întocmite la cerere de organele de cercetare si proiectare de specialitate, în corelare cu cele de amenajare si organizare a teritoriului, si se executa de catre detinatorii terenurilor sau prin grija acestora, de catre unitati specializate în executia unor asemenea lucrari.
(3) Statul sprijina realizarea lucrarilor de protectie si ameliorare a solului, suportând partial sau total cheltuielile în limita alocatiei bugetare aprobate, pe baza notelor de fundamentare elaborate de unitatile de cercetare si proiectare, însusite de organele agricole de specialitate judetene si aprobate de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.
Art. 80. - Pentru realizarea coordonata a lucrarilor de interes comun, potrivit cu nevoile agriculturii, silviculturii, gospodaririi apelor, cailor de comunicatie, asezarilor omenesti sau altor obiective economice si sociale, documentatiile tehnico-economice si ecologice se vor elabora în comun de partile interesate. Prin documentatii se vor stabili contributia partilor interesate si ordinea de executie a lucrarilor.
Art. 81. - Lucrarile de regularizare a scurgerii apelor pe versanti si de corectare a torentilor, care servesc la apararea si conservarea lucrarilor de irigatii, îndiguiri, desecari, a lacurilor de acumulare ori a altor lucrari hidrotehnice, cai de comunicatii, obiective economice si sociale, se vor executa concomitent cu lucrarile de baza.
Art. 82. - (1) Terenurile care prin degradare si poluare si-au pierdut, total sau partial, capacitatea de productie pentru culturi agricole sau silvice vor fi constituite în perimetre de ameliorare.
(2) Grupele de terenuri care intra în perimetrele de ameliorare se stabilesc de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, la propunerile ce au la baza situatiile înaintate de comune, orase si municipii.
(3) Delimitarea perimetrelor de ameliorare se face de catre o comisie de specialisti, al carei regulament de organizare si functionare se aproba de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
(4) Documentatiile întocmite se avizeaza de organele judetene agricole si silvice si de protectia mediului si se înainteaza la Ministerul Agriculturii si Alimentatiei care, împreuna cu ministerele si departamentele interesate, vor stabili programele de proiectare, finantare si executie.
Art. 83. - (1) Detinatorii sunt obligati sa puna la dispozitie terenurile din perimetrul de ameliorare în vederea aplicarii masurilor si lucrarilor prevazute în proiectul de ameliorare, pastrând dreptul de proprietate.
(2) Includerea de catre primarie a unui anumit teren în categoria mentionata la alin. (1) se poate face cu acordul proprietarului. Daca proprietarul nu este de acord, primaria face propuneri motivate prefecturii, care va decide.
(3) Daca prefectul decide includerea terenului prevazut la alin. (2) în perimetrul de ameliorare, consiliul local este obligat sa-i atribuie în folosinta, titularului terenului în cauza, o suprafata de teren corespunzatoare, pe toata durata realizarii lucrarilor de ameliorare.
(4) În cazul în care statul nu dispune în localitatea respectiva de un alt teren asemanator pentru rezolvarea situatiei mentionate la alin. (1), iar proprietarul nu este de acord sa primeasca un alt teren la distanta mai mare, se va aplica procedura de expropriere pentru cauza de utilitate publica, prevazuta de Legea nr. 33/1994.
Art. 84. - În interesul lucrarilor de corectare a torentilor si de gospodarire a apelor, statul poate face schimburi echivalente de terenuri cu proprietarii din perimetru, când pe terenul acestora urmeaza a se executa lucrari de amenajare cu caracter permanent. Schimbul se face numai cu acordul proprietarilor, prin act autentic, înregistrat în documentele de cadastru funciar.
Art. 85. - Terenurile degradate si poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, sunt scutite de taxe si impozite catre stat, judet sau comuna, pe timpul cât dureaza ameliorarea lor.
Art. 86. - (1) Executia în teren a lucrarilor de amenajare si punere în valoare a terenurilor degradate din perimetrele de ameliorare se face de unitati specializate, în functie de specificul lucrarilor.
(2) Lucrarile ce se executa pentru consolidarea terenului, ca: terasari, modelari, nivelari, fixari de soluri, înierbari, împaduriri, corectari de torenti si împrejmuiri, drumuri, poduri, podete, cu caracter permanent, se realizeaza pe cheltuiala statului, conform proiectului de ameliorare.
Art. 87. - (1) Detinatorilor de terenuri degradate, chiar daca nu sunt cuprinse într-un perimetru de ameliorare, care, în mod individual sau asociati, vor sa faca din proprie initiativa înierbari, împaduriri, corectare a reactiei solului sau alte lucrari de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispozitie gratuit materialul necesar - samânta de ierburi, puieti, amendamente si asistenta tehnica la executarea lucrarilor.
(2) Detinatorii care au primit materiale pentru înierbari, împaduriri si amendari si nu le-au întrebuintat în vederea scopului pentru care le-au cerut sunt obligati sa plateasca valoarea lor.
Art. 88. - (1) Fondurile necesare pentru cercetarea, proiectarea si executarea lucrarilor prevazute în proiectele de amenajare, ameliorare si punere în valoare a terenurilor degradate si poluate, cuprinse în perimetru, se asigura, în functie de specificul lucrarilor, de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei împreuna cu Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si cu alte ministere interesate, din Fondul de ameliorare a fondului funciar si prin alocatiile bugetare.
(2) Fondurile necesare pot fi sporite prin participarea comunelor, oraselor, municipiilor si a judetelor, prin contributia în munca sau în bani a tuturor celor interesati la aceste lucrari, detinatorii terenurilor, locuitorii care trag foloase directe sau indirecte de pe urma acestor ameliorari si institutiile, societatile comerciale sau regiile autonome ale caror lucrari de arta, drumuri, poduri, cai ferate, constructii si altele asemenea beneficiaza de avantajele lucrarilor de amenajare si ameliorare a terenurilor.
(3) În cazul în care se constata ca anumite suprafete au fost scoase din productia agricola sau silvica prin degradare sau poluare a solului, datorita faptei culpabile a unor persoane fizice sau juridice, proprietarii, primaria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de catre cel vinovat a cheltuielilor necesitate de lucrarile de refacere si de ameliorare a solului.
Art. 89. - Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului împreuna cu Academia de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", vor lua masuri pentru dezvoltarea sistemului national de supraveghere, evaluare, prognoza si avertizare cu privire la starea calitatii solurilor agricole si silvice, pe baza unui sistem informational, cu asigurarea de banci de date, la nivelul tarii si al judetului, si vor propune masurile necesare pentru protectia si ameliorarea terenurilor, în scopul mentinerii si cresterii capacitatii de productie.

CAPITOLUL VII Folosirea temporara sau definitiva a terenurilor în alte scopuri decât productia agricola si silvica
Art. 90. - Folosirea temporara sau definitiva a unor terenuri agricole si silvice în alte scopuri decât productia agricola si silvica se face numai în conditiile prevazute de prezenta lege.
Art. 91. - (1) Amplasarea noilor constructii de orice fel se face în intravilanul localitatilor.
(2) Prin exceptie, unele constructii, care, prin natura lor, pot genera efecte poluante factorilor de mediu, pot fi amplasate în extravilan. În acest caz, amplasamentele se vor stabili pe baza de studii ecologice de impact, prealabile, avizate de organele de specialitate, privind protectia mediului înconjurator.
(3) De asemenea, fac exceptie constructiile care, prin natura lor, nu se pot amplasa în intravilan, precum si adaposturile pentru animale.
Art. 92. - (1) Amplasarea constructiilor de orice fel pe terenuri agricole din extravilan de clasa I si a II-a de calitate, pe cele amenajate cu lucrari de îmbunatatiri funciare, precum si pe cele plantate cu vii si livezi, parcuri nationale, rezervatii, monumente, ansambluri arheologice si istorice este interzisa.
(2) Se excepteaza de la prevederile alineatului precedent constructiile care servesc activitatile agricole, cu destinatie militara, caile ferate, soselele de importanta deosebita, liniile electrice de înalta tensiune, forarea si echiparea sondelor, lucrarile aferente exploatarii titeiului si gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, lucrarile de gospodarire a apelor si realizarea de surse de apa.
(3) Scoaterea definitiva din circuitul agricol a terenurilor agricole din extravilan, de clasa I si a II-a de calitate, a celor amenajate cu lucrari de îmbunatatiri funciare, precum si a celor plantate cu vii si livezi, prin extinderea intravilanului localitatilor, se face la propunerea consiliilor locale, prin hotarâre a Guvernului si cu avizul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
(4) Scoaterea definitiva din circuitul agricol si silvic a terenurilor situate în extravilanul localitatilor se face cu plata, de catre persoanele fizice sau juridice solicitante, a taxelor prevazute în anexele nr. 1 si 2 la prezenta lege. Din aceste taxe se constituie Fondul de ameliorare a fondului funciar, aflat la dispozitia Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si, respectiv, a Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
(5) Dispozitiile alin. (4) se aplica si în cazul terenurilor agricole care au fost trecute, potrivit legii, în intravilanul localitatii, în vederea realizarii constructiilor de orice fel.
(6) Pentru terenurile scoase definitiv din circuitul agricol si silvic pentru constructii care deservesc activitatile agricole si silvice, lucrarile de îmbunatatiri funciare, regularizarea cursurilor de apa, realizarea de surse de apa potabila si obiective meteorologice nu se datoreaza taxele prevazute la alin. 4.
(7) De asemenea, se excepteaza de la plata taxelor prevazute la alin. (4) perimetrele agricole din satele sau catunele demolate, aflate în curs de reconstructie.
Art. 93. - (1) Pentru scoaterea temporara a terenurilor din productia agricola si silvica, titularul aprobarii este obligat sa depuna o garantie în bani egala cu taxa prevazuta pentru scoaterea definitiva a terenurilor din circuitul agricol sau silvic, într-un cont special al Fondului de ameliorare a fondului funciar.
(2) Pentru taxa prevazuta la art. 92 alin. (4) si pentru garantia prevazuta la alin. (1), depuse în Fondul de ameliorare a fondului funciar, se primeste de catre titular o dobânda aplicata de societatea bancara pentru perioada de depozit.
(3) Dupa îndeplinirea obligatiilor prevazute cu privire la redarea terenurilor, la confirmarea organelor judetene agricole sau silvice si a proprietarului terenului, titularul va primi garantia depusa si dobânda bancara.
(4) În cazul în care titularul aprobarii nu executa lucrarile de calitate si la termenele prevazute în actele aprobatoare, organul agricol sau silvic de specialitate, în baza constatarii situatiei de fapt, dispune sa execute lucrarile de redare cu cheltuieli din garantia depusa.
(5) Daca titularul aprobarii nu executa lucrarile într-un nou termen si la calitatea stabilita de organul agricol sau silvic, întreaga garantie ramâne în Fondul de ameliorare a fondului funciar.
Art. 94. - Folosirea definitiva sau temporara a terenurilor agricole în alte scopuri decât productia agricola se aproba dupa cum urmeaza:
a) de organele agricole judetene, prin oficiul de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol judetean sau al municipiului Bucuresti, pentru terenurile agricole de pâna la 1 ha. Aprobarea pentru orice extindere a acestei suprafete de teren se da de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei;
b) de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, pentru terenurile agricole în suprafata de pâna la 100 ha;
c) de Guvern, pentru terenurile agricole a caror suprafata depaseste 100 ha.
Art. 95. - Folosirea definitiva sau folosirea temporara a terenurilor forestiere în alte scopuri decât silvice se aproba de organul silvic judetean, pâna la 1 ha, de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, pentru terenurile în suprafata de pâna la 100 ha, si de Guvern, pentru cele ce depasesc aceasta suprafata.
Art. 96. - (1) Aprobarea prevazuta la art. 94 si 95 este conditionata de acordul prealabil al detinatorilor de terenuri. De asemenea, pentru obtinerea aprobarii prevazute la art. 94 lit. b) si c) si art. 95 este necesar avizul organelor agricole sau silvice judetene si al municipiului Bucuresti, dupa caz.
(2) Refuzul nejustificat al detinatorului terenului de a-si da acordul prevazut la alin. (1) va putea fi solutionat de instanta de judecata, hotarârea acesteia înlocuind consimtamântul celui în cauza.
Art. 97. - La aprobare de catre Guvern se va prezenta în mod obligatoriu si avizul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, pentru terenurile agricole si al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, pentru terenurile forestiere si cu ape si, daca este cazul, al Ministerului Culturii, pentru ocrotirea monumentelor.
Art. 98. - Intravilanul localitatilor este cel existent la data de 1 ianuarie 1990, evidentiat în cadastrul funciar; el poate fi modificat numai în conditiile legii.
Art. 99. - Terenurile din albiile abandonate ale cursurilor de apa, devenite disponibile în urma lucrarilor de regularizare, vor fi amenajate pentru productia agricola, piscicola sau, dupa caz, silvica, o data cu lucrarile de baza executate de titularii acestora.
Art. 100. - (1) Titularii obiectivelor de investitii sau de productii amplasate pe terenuri agricole si forestiere sunt obligati sa ia masuri prealabile executarii constructiei obiectivelor, de decopertare a stratului de sol fertil de pe suprafetele amplasamentelor aprobate, pe care sa-l depoziteze si sa-l niveleze pe terenuri neproductive sau slab productive, indicate de organele agricole sau silvice, în vederea punerii în valoare sau a ameliorarii acestora.
(2) Depozitarea se poate face numai cu acordul proprietarilor terenurilor. Acestia nu pot fi obligati la nici o plata pentru sporul de valoare astfel obtinut si nici nu pot pretinde despagubiri pentru perioada de nefolosire a terenului.
Art. 101. - (1) Titularii lucrarilor de investitii sau de productie, care detin terenuri pe care nu le mai folosesc în procesul de productie, cum sunt cele ramase în urma excavarii de materii prime - carbune, caolin, argila, pietris de la sondele abandonate si altele asemenea, sunt obligati sa ia masurile necesare de amenajare si de nivelare, dându-le o folosinta agricola, iar daca aceasta nu este posibil, o folosinta piscicola sau silvica, în termen de 2 ani de la încheierea procesului de productie.
(2) Beneficiarilor lucrarilor prevazute la alin. (1) nu li se va mai aproba scoaterea din productia agricola sau silvica a altor terenuri, daca nu s-au conformat dispozitiilor din acest articol.
(3) Executia acestor lucrari se face de unitati specializate ale Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si ale Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, din fondurile prevazute de beneficiari, în conditiile legii.
Art. 102. - (1) Liniile de telecomunicatii si cele de transport si distribuire a energiei electrice, conductele de transport pentru alimentare cu apa, canalizare, produse petroliere, gaze, precum si alte instalatii similare, se vor grupa si amplasa de-a lungul si în imediata apropiere a cailor de comunicatii - sosele, cai ferate -, a digurilor, canalelor de irigatii si de desecari si a altor limite obligate din teritoriu, în asa fel încât sa nu se stânjeneasca executia lucrarilor agricole.
(2) Aprobarea ocuparii terenurilor în astfel de cazuri se da de catre oficiul de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol, judetean sau al municipiului Bucuresti, dupa caz, indiferent de marimea suprafetei necesare, pe baza acordului detinatorilor si cu plata despagubirilor convenite.
(3) Aprobarea în alte conditii decât cele prevazute la alin. (1) se da de organele prevazute la art. 94 si 95.
Art. 103. - (1) Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor în caz de avarii si executarea unor lucrari de întretinere la obiectivele prevazute la art. 102, care au caracter urgent si care se executa într-o perioada de pâna la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil al detinatorilor de terenuri sau, în caz de refuz, cu aprobarea prefecturii judetului sau a Primariei Municipiului Bucuresti.
(2) În toate cazurile, detinatorii de terenuri au dreptul la despagubire pentru daunele cauzate.

CAPITOLUL VIII Organizarea si amenajarea teritoriului agricol
Art. 104. - Organizarea si amenajarea teritoriului agricol are ca sarcina crearea conditiilor pentru o mai buna folosire a terenurilor în scopul productiei agricole si se executa pe baza de studii si proiecte la cererea proprietarilor, rezolvându-se urmatoarele probleme:
a) corelarea dezvoltarii agriculturii din zona cu celelalte activitati economice si sociale, stabilind masuri care sa conduca la cresterea productiei agricole si la exploatarea în ansamblu a teritoriului;
b) gruparea prin comasare a terenurilor pe proprietari si destinatii în concordanta cu structurile de proprietate si cu formele de cultivare a pamântului, rezultate în urma asocierilor, stabilirea perimetrelor fiecarei proprietati, comasând terenurile dispersate si rectificând hotarele nerational amplasate;
c) elaborarea de studii si proiecte de organizare si amenajare a exploatatiilor agricole;
d) stabilirea retelei drumurilor agricole ca o completare a retelei de drumuri de interes general, integrate în organizarea si amenajarea de ansamblu a teritoriului, în scopul efectuarii transportului productiei si accesului masinilor agricole necesare procesului de productie.
Art. 105. - Studiile si proiectele de organizare si amenajare a teritoriului agricol se elaboreaza de unitatile de studii, proiectare si cercetare de specialitate, centrale sau judetene, si se supun discutiei proprietarilor de terenuri din zona interesata. În cazul adoptarii lor cu majoritatea de voturi a proprietarilor care detin 2/3 din suprafata si aprobarii de catre organele agricole judetene, aplicarea masurilor si lucrarilor prevazute devin obligatorii pentru toti proprietarii.
CAPITOLUL IX Sanctiuni
Art. 106. - Încalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz.
Art. 107. - Degradarea terenurilor agricole si silvice, a împrejurimilor acestora, distrugerea si degradarea culturilor agricole, a lucrarilor de îmbunatatiri funciare, a bornelor si semnelor topografice sau geodezice, a monumentelor istorice si ansamblurilor si siturilor arheologice, ori împiedicarea luarii masurilor de conservare a unor astfel de bunuri, precum si înlaturarea acestor masuri, constituie infractiuni de distrugere si se pedepsesc potrivit prevederilor Codului penal.
Art. 108. - (1) Ocuparea în întregime sau în parte a terenurilor de orice fel, înfiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare, fara aprobarea primita în conditiile legii, sau refuzul de a elibera terenul astfel ocupat fara drept constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 1 la 5 ani.
(2) Daca fapta prevazuta la alin. (1) se savârseste prin violenta, amenintari ori de doua sau de mai multe persoane împreuna, pedeapsa este închisoare de la 2 la 7 ani.
Art. 109. - Fapta persoanei fizice, care are calitatea de membru al comisiei locale sau judetene de aplicare a prezentei legi, de a împiedica în orice mod reconstituirea dreptului de proprietare sau eliberarea titlului de proprietate catre persoanele îndreptatite, constituie abuz în serviciu si se pedepseste cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Art. 110. - Încalcarea prevederilor art. 9 alin. (5) lit. c) si ale art. 10, prin declararea unor suprafete de teren mai mici decât suprafetele pe care le detin sau nedeclararea unor suprafete de teren, detinute efectiv, constituie infractiune de fals în declaratii si se pedepseste potrivit prevederilor art. 292 din Codul penal.
Art. 111. - Constituie contraventii la normele privind evidenta, protectia, folosirea si ameliorarea terenurilor agricole sau silvice urmatoarele fapte, daca nu sunt savârsite în astfel de conditii, încât, potrivit legii penale, constituie infractiuni:
a) efectuarea de schimburi de terenuri si a schimbarii categoriei de folosinta a terenurilor de la superioara la inferioara, precum si folosirea definitiva sau temporara a terenurilor agricole si silvice în alte scopuri decât pentru productia agricola si silvica;
b) nedeclararea la organele judetene de cadastru funciar de catre posesori, în termen de 30 de zile de la aprobare, a schimburilor de terenuri si a schimbarii categoriei de folosinta a acestora, precum si a datelor cu privire la marimea suprafetelor si categoria de folosinta a acestora;
c) neluarea masurilor de catre posesorii de terenuri si de catre persoanele autorizate, pentru pastrarea în bune conditii a bornelor geodezice, topografice, a reperelor metalice de nivelment, a piramidelor si balizelor de semnalizare a punctelor geodezice, precum si degradarea si distrugerea lor din culpa;
d) nedecopertarea de catre beneficiarii de investitii a stratului fertil de sol, înainte de executarea lucrarilor de amplasare a unor obiective, si nedepozitarea acestui strat pe suprafetele stabilite de organele agricole, precum si neluarea masurilor de amenajare si nivelare a terenurilor ramase în urma excavarii de carbune, caolin, argila, pietris, sonde abandonate si altele asemenea;
e) amplasarea obiectivelor de orice fel, cu exceptia celor prevazute la art. 92, pe terenurile situate în extravilan, fara avizele si aprobarile prevazute de lege;
f) ocuparea si folosirea terenurilor aprobate a fi scoase definitiv sau temporar din productia agricola, înainte de a fi delimitate, bornate si predate;
g) degradarea terenurilor si culturilor prin depozitarea de materiale ori deseuri de pietris, moloz, nisip, prefabricate, constructii metalice, reziduuri, resturi menajere, gunoaie si altele asemenea;
h) neluarea unor masuri corespunzatoare de catre persoane juridice sau fizice pentru evitarea afectarii terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite din activitatea de productie si prin scurgeri de orice fel.
Art. 112. - Contraventiile prevazute la art. 111 se sanctioneaza astfel:
a) cele de la lit. a)-c), cu amenda de la 500.000 lei la 1.000.000 lei;
b) cele de la lit. d)-h), cu amenda de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei.
Art. 113. - Sanctiunile se pot aplica si persoanelor juridice, dupa cum urmeaza:
a) cele de la art. 111 lit. a)-c), cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei;
b) cele de la lit. d)-h), cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei.
Art. 114. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre specialistii împuterniciti în acest scop de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si, dupa caz, de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, de împuternicitii prefectului si specialistii împuterniciti de directorul general al directiei generale pentru agricultura si alimentatie sau, dupa caz, de inspectorul sef al inspectoratului silvic judetean, precum si de catre primar.
(2) Prin actul de constatare se dispune cu privire la suportarea pagubelor de catre cei vinovati si, dupa caz, restabilirea situatiei anterioare.
Art. 115. - În masura în care prezenta lege nu dispune altfel, contraventiilor prevazute la art. 111 li se aplica dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind constatarea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile ulterioare.
CAPITOLUL X Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 116. - (1) Comisiile comunale, orasenesti si municipale, constituite potrivit prevederilor art. 12, vor efectua lucrarile si operatiunile stabilite de lege, din competenta lor, indiferent daca se reconstituie sau se constituie dreptul de proprietate ori se restituie terenuri prin ordinul prefectului, înaintând aceste lucrari, dupa caz, comisiilor judetene sau prefectului, în vederea eliberarii titlurilor de proprietate, respectiv emiterii ordinului prefectului.
(2) Comisiile prevazute la alin. (1) vor efectua operatiunile de punere în posesie, întocmind în acest scop procese-verbale pe care le vor înainta comisiilor judetene.
(3) În cazurile prevazute la art. 17, art. 30 alin. (2) si la art. 37, comisiile judetene, la propunerea comisiilor comunale, orasenesti si municipale, dupa caz, vor emite hotarâri pentru titularii îndreptatiti, în vederea stabilirii dreptului acestora la actiuni.
(4) Hotarârea comisiei judetene se va transmite persoanelor fizice interesate si societatii comerciale în cauza, în termenul prevazut la alin. (1).
(5) Comisiile comunale, orasenesti si municipale îsi înceteaza activitatea prin ordinul prefectului, iar comisiile judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, prin hotarâre a Guvernului.
Art. 117. - Pe perioada cât functioneaza comisiile comunale, orasenesti si municipale, precum si comisiile de lichidare, membrii acestora, încadrati cu contract individual de munca, se considera delegati, iar ceilalti membri ai comisiilor primesc o indemnizatie ce se va stabili prin regulamentul de aplicare a legii.
Art. 118. - Personalul de specialitate prevazut la art. 8 din Decretul-lege nr.43/1990 privind unele masuri pentru stimularea taranimii si activitatii economice a unitatilor agricole cooperatiste si de stat, care si-a desfasurat activitatea în unitatile agricole cooperatiste desfiintate sau reorganizate în societati comerciale, beneficiaza cu prioritate de dispozitiile art. 19 alin. (1) ori ale art. 21.
Art. 119. - (1) Monumentele istorice, vestigiile si obiectivele arheologice, tezaurele care se vor descoperi la fata solului sau în subsol sunt sub protectia legii.
(2) Proprietarii si detinatorii de terenuri sunt obligati sa asigure integritatea acestora, sa sesizeze organele de stat si sa permita efectuarea lucrarilor de cercetare si conservare.
(3) Proprietarii terenurilor vor fi despagubiti pentru daunele suferite si pentru terenurile preluate în domeniul public, în bani, sau cu teren echivalent, dupa caz.
Art. 120. - Timpul lucrat de fostii cooperatori în cadrul cooperativelor agricole de productie se considera vechime în munca la acordarea pensiei si a celorlalte drepturi de asigurari sociale.
Art. 121. - Finantarea activitatii de cadastru funciar general, a lucrarilor geodezice, fotogrammetrice si organizare a teritoriului, precum si a bancilor de date aferente acestora, la nivel judetean si national, se va realiza de la buget.
Art. 122. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta lege.
Art. 123. - (1) Prezenta lege intra în vigoare la data publicarii ei în Monitorul Oficial al României.
(2) Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga:
- art. 1-36 si 51-79 din Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar, publicata în Buletinul Oficial nr. 138 din 5 noiembrie 1974;
- Decretul-lege nr.42/1990 privind unele masuri pentru stimularea taranimii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.17 din 30 ianuarie 1990, cu exceptia art. 8-11.
- Legea nr. 9/1990 privind interzicerea temporara a înstrainarii terenurilor prin acte între vii, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.95 din 1 august 1990, cu exceptia art. 2;
- H.C.M. nr.656/1975 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind evidenta, folosirea, protectia si ameliorarea terenurilor agricole, publicata în Buletinul Oficial nr. 74 din 16 iulie 1975;
- Decretul nr.115/1959 pentru lichidarea ramasitelor oricaror forme de exploatare a omului de catre om în agricultura, în scopul ridicarii continue a nivelului de trai material si cultural al taranimii muncitoare si al dezvoltarii constructiei socialiste, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Române nr. 10 din 30 martie 1959;
- orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei legi.

ANEXA Nr. 1
TAXA PROCENTUALAdatorata pentru scoaterea definitiva din circuitul agricol a terenurilor aflate în extravilan
------------------------------------------------------------------------------
                                                     Clasa terenului agricol
                                                     -------------------------
                                                       1   2   3   4   5
------------------------------------------------------------------------------
Taxa procentuala care se aplica la pretul de vânzare  400 350 300 250 200
------------------------------------------------------------------------------
NOTA:
Procentul se aplica la valoarea terenului, declarata ca pret de partile din contractul de înstrainare.
În situatia în care terenul nu a facut obiectul vânzarii-cumpararii si acesta este proprietatea investitorului sau provine din concesionare, donatie, asociere, taxa se calculeaza la valoarea de circulatie a terenului din zona respectiva.

ANEXA Nr. 2
TAXApentru folosirea definitiva a terenurilor forestiere în alte scopuri decât productia forestiera si defrisarea de paduri
------------------------------------------------------------------------------
                                                         Clasa de calitate
                                                     -------------------------
                                                       1   2   3   4   5
------------------------------------------------------------------------------
Taxa procentuala care se aplica la pretul de vânzare  600 550 500 400 300
------------------------------------------------------------------------------
NOTA:
Procentul se aplica la valoarea de renta stabilita pentru volumul realizat la exploatabilitate de specia de baza din zona, considerat la sortimentul tel, stabilit prin amenajament sau asimilat acestuia.

NOTA:
Reproducem mai jos articolele II - V din Legea nr. 169/1997, care nu au fost încorporate în textul republicat al Legii nr. 18/1991 si care se aplica, în continuare, ca dispozitii proprii ale Legii nr. 169/1997.
Mentionam ca trimiterile din cuprinsul acestor articole se refera la textele din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.37 din 20 februarie 1991.
"Art. II. - Dispozitiile modificatoare sau de completare ori de abrogare ale prezentei legi nu aduc atingere în nici un fel titlurilor si altor acte de proprietate eliberate, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, la data întocmirii lor."
"Art. III. - (1) Sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit dispozitiilor legislatiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, urmatoarele acte emise cu încalcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptatite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri;
b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, oraselor sau municipiilor;
c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localitatilor, pe terenurile revendicate de fostii proprietari, cu exceptia celor atribuite conform art. 23 din lege (art. 24 din Legea nr. 18/1991, republicata);
d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;
e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în conditiile art. 20 (art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicata), în localitatile în care s-a aplicat cota de reducere prevazuta de lege;
f) actele de constituire a dreptului de proprietate, în conditiile art. 20 (art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicata) si în cazul în care în localitatea respectiva nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptatite de lege;
g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încalcarea conditiilor prevazute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;
h) actele de vânzare-cumparare privind constructiile afectate unei utilizari sociale sau culturale - case de locuit, crese, gradinite, cantine, camine culturale, sedii si altele asemenea - ce au apartinut cooperativelor agricole de productie, cu încalcarea dispozitiilor imperative prevazute la ultimul alineat al art. 28 din lege (art. 29 din Legea nr. 18/1991, republicata).
(2) Nulitatea poate fi invocata de primar, prefect, procuror si de alte persoane care justifica un interes legitim, iar solutionarea cererilor este de competenta instantelor judecatoresti de drept comun, care au plenitudine de jurisdictie.
(3) În situatia în care, pe terenurile care au facut obiectul unor acte juridice constatate nule potrivit alin. (1), s-au edificat constructii de orice fel, sunt aplicabile dispozitiile art. 494 din Codul civil."
"Art. IV. - (1) Persoanele care nu au depus cereri în termenul prevazut de Legea fondului funciar nr. 18/1991, pentru reconstituirea dreptului de proprietate, ori aceste cereri s-au pierdut sau cu privire la care nu au primit nici un raspuns se pot adresa cu o noua cerere comisiilor comunale, orasenesti sau municipale, în termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile persoanelor care, potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, nu aveau vocatie sa solicite si, respectiv, sa li se reconstituie dreptul de proprietate."
"Art. V. - Prin lege speciala, dupa întocmirea balantei fondului funciar, se va reglementa atribuirea în folosinta sau, dupa caz, în proprietate de terenuri agricole din domeniul privat al statului, familiilor tinere, specialistilor din mediul rural, veteranilor de razboi carora nu li s-au atribuit terenuri potrivit Legii nr. 44/1994, precum si personalului didactic, în conditiile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic."

Ultima actualizare ( Tuesday, 29 August 2006 )
Avem 92 vizitatori online