header image
Home arrow Programe arrow Informatii importante pentru fermieri: sprijinul financiar pentru activitati agricole
Informatii importante pentru fermieri: sprijinul financiar pentru activitati agricole Listare E-mail
Scris de Administrator   
Thursday, 01 February 2007

EVZ: Banii ajung la toamna in ferme 

Fermierii pot depune cererile pentru susţinerea producţiei agricole după 1 martie, timp de două luni şi jumătate. Pentru creşterea animalelor, sprijinul se acordă lunar. Ajutoarele de stat şi sprijinul financiar acoperă toată plaja de activităţi agricole. Pentru fiecare activitate pe care o prestează, fermierul român poate primi ajutor din partea statului sau a Uniunii Europene. Trebuie doar să-l solicite! Pentru cei 7500 litri de lapte pe care o vacă îi poate da într-un an, sprijinul ajunge la 3.000 de lei.

 
Atenţie
! Banii se acordă doar pentru laptele procesat, iar calitatea scăzută a laptelui poate diminua nivelul sprijinului alocat. Pentru culturile vegetale, banii vor veni doar dacă fermierul îndeplineşte următoarele condiţii: are o suprafaţă de teren mai mare sau egală cu un hectar, care nu este formată din parcele mai mici de 0,3 hectare şi are un cont deschis la o instituţie bancară. La prima fătare, o scroafă de rasă dintr-o fermă înregistrată aduce o subvenţie de 150 de lei. Şi pentru carcasele de porci clasificate se primesc între 100 şi 120 lei/bucată.

Sprijinul alocat de stat ca plată naţională directă complementară este de 105 lei pentru fiecare hectar cultivat cu grîu, secară, orz, ovăz, orzoaică, porumb, sorg, floarea-soarelui sau rapiţă. Depozitarea cerealelor în silozuri specializate este sprijinită de stat cu 30% din suma datorată pentru perioada în care se foloseşte depozitul. Statul ar putea sprijini o producţie de 62.500 tone de mere pentru suc concentrat, cu 200 de lei/tonă. Dacă sunt destinate prelucrării industriale, prunele pentru magiun aduc 350lei/tonă, piersicile-400 lei/tonă, strugurii de masă-400 lei/
tonă.

Fermierii români vor primi anul  acesta două tipuri de ajutoare financiare pentru producţia vegetală şi cea zootehnică. Cunoscute pînă acum sub denumirea de “subvenţii”, aceste forme de sprijin, fie că se numesc plăţi pe suprafaţă, ”plăţi naţionale directe complementare”, fie că se încadrează în categoria “ajutoarelor de stat”, vor ajunge la destinatari la sfîrşitul anului agricol şi nu înainte de efectuarea lucrărilor agricole. Aceasta este principala modificare în plata subvenţiilor, fiind, de fapt, cea care îi va afecta cel mai mult pe fermieri.Toate ţările care au intrat în Uniunea Europeană în 2004 au trecut cu greu de primul an de integrare tocmai din această cauză. 

Jumătate din banii fermierului francez

Pentru a beneficia de toate formele de sprijin, fermierii vor fi nevoiţi să se obişnuiască şi cu birocraţia, să ştie modul de lucru al băncilor şi, poate cel mai important, care sunt culturile şi produsele pe care trebuie să le aleagă pentru a beneficia de sprijin din partea UE şi a statului român. România  primeşte anul acesta de la UE, ca şi celelalte state care au aderat pînă acum, plăţi directe pe suprafaţă în valoare de 25% din sprijinul acordat fermierului dintr-un stat membru.În acelaşi timp,statul român poate suplimenta de la bugetul de stat această sumă prin plăţi naţionale directe complementare,care pot ajunge  pînă la 30%,din sprijinul de care beneficiază fermierul european. Nivelul sprijinului financiar de care poate beneficia un fermier român în 2007 este de 55% din suma pe care o primeşte colegul său din Franţa sau Spania. Plăţile directe vor creşte treptat, timp de  zece ani, acest lucru fiind acceptat de autorităţile de la Bucureşti printr-un memorandum aprobat de guvern în 2005. În cifre absolute, UE va aloca pentru  fiecare hectar cultivat cu cereale  sau rapiţă de fermierul român suma de 50,1 euro, în timp ce statul va mai da de la buget alţi 30 euro. Pentru in şi cînepă, sprijinul financiar total ajunge pînă la 216 euro pentru fiecare hectar cultivat. “Nu putem plăti aceste sume în avans pentru că UE interzice acest lucru. Fermierii pot dovedi că există culturile abia după înfiinţarea lor, iar în toamnă, banii vor ajunge la beneficiari abia după ce fiecare hectar de teren pentru care se solicită finanţare  va fi verificat”, ne-a declarat Sorin Chelmu, secretar general în cadrul Ministerului Agriculturii. Chiar dacă va beneficia de sprijin mult mai tîrziu decît s-a obişnuit, fermierul trebuie să depună cererile de finanţare la sediile locale ale Agenţiilor de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) pînă la mijlocul lunii mai a acestui an. 


Sectorul vegetal, încă în negociere

Trebuie precizat că formele de sprijin financiar pentru producătorii agricoli din sectorul vegetal sunt încă în dezbatere la Ministerul Agriculturii, putînd interveni o serie de modificări faţă de intenţiile  iniţiale ale iniţiatorilor. Deocamdată, surse din domeniu susţin că producţia marfă la cultura de sfeclă ar putea fi susţinută cu 50 de lei pe tonă (în limita a 10.000 de tone), orezul cu 500 de lei pe tonă (limită de 40 de tone), inul şi cînepa pentru fibră cu 250 de lei pe tonă (cantitatea totală fiind de 100 de tone). Statul va acorda sprijin şi pentru procesarea fibrelor lungi de in (560 lei pe tonă) sau pentru procesarea fibrelor scurte de in şi cînepă - 315 lei pe tonă.Legumele care  vor fi destinate prelucrării industriale vor fi subvenţionate cu 350 lei/tonă - tomatele, 300 lei/tonă - mazărea boabe verzi, 350 lei/tonă - fasolea păstăi, 300 lei/tonă - ardeii de toate tipurile şi cu 150 lei/tonă castraveţii de tip cornison. Producţia de tutun va fi, de asemenea, susţinută în funcţie de calitate, cu sume cuprinse între 1,9 şi 2,38 lei/kg. Producătorii de hamei ar putea primi sprijin de pînă la 1.000 de lei/tonă, iar cei de cartofi de 150 lei/tonă. Pentru aceştia din urmă vor fi acordate şi sume destinate depozitării,care nu vor depăşi valoarea maximă de 140 lei/tonă/perioada de depozitare. 1 leu /litru este propunerea ministerului pentru subvenţionărea  motorinei,în contextul în care nu va fi redusă acciza la acest produs.                                           

ZOOTEHNIE:  AJUTOARE DE STAT PENTRU CARNE,  OUĂ, LAPTE ŞI MIERE

Pentru sectorul zootehnic, România a planificat  în acest an 318 milioane de euro. O parte din aceşti bani reprezintă plăţile complementare - pe care Uniunea Europeană le accepta, destinate mai ales creşterii productivităţii în zootehnie. În acelaşi timp, de la buget se vor acorda ajutoare de stat pentru ameliorarea raselor  şi pentru îmbunătăţirea produselor de origină animală. Pentru fiecare litru de lapte destinat procesării colectat şi produs în condiţiile şi standardele impuse de UE, fermierul va primi 30 de bani de la stat.Grosul sumelor -370 de milioane de lei- este destinat fermelor care deţin cote de lapte. Oricare proprietar de animale va mai putea primi 600 de lei/cap de bovină la fătare, dacă aceasta este obţinută prin însemînţare artificială, montă cu un taur autorizat sau transfer de embrioni. Alţi 100 de lei vor fi alocaţi dacă bovina adultă femelă este înscrisă în baza de date a controlului oficial al performanţelor de producţie, şi alţi 100 de lei vor ajunge la proprietar dacă bovina adultă femelă este însămînţată artificial în primele patru luni după fătare. Dacă vacile provin din exploataţii care nu au cote de lapte, sprijinul pentru însămînţarea artificială sau monta naturală cu un taur din rasă de carne este de 200 de lei/cap de animal.

Productivitate subvenţionată

La tăuraşii destinaţi abatorizării, sprijinul financiar este de 700 de lei/cap,iar la junici-200 de lei/cap. Pentru fiecare oaie sau capră din bătătură destinată abatorizării, fermierul va primi 40 de lei.Îmbunătăţirea calităţii produselor de origine animală va beneficia de ajutoare de stat. Astfel, pentru carcasa de porc de tip E, acesta este de 120 de lei, pentru cea de tip U, de 100 de lei/carcasă; pentru  fiecare scrofiţă de rasă pură cumpărată, ajutorul statului va fi de 150 de lei. Pentru pui broiler abatorizaţi suma este de  1,6 lei/cap, iar pentru  ouăle de consum se acordă 5 bani/bucată.Şi pentru îmbunătăţirea calităţii mierii, apicultorii vor primi 20 de lei pentru fiecare familie de albine, 6 lei/familie de albine vor fi alocaţi pentru achiziţia de medicamente, în timp ce repopularea stupilor va fi finanţată de la stat cu 15 lei/matcă de albine.

ASIGURĂRI: 50% din primă vine de la stat

Ministerul Agriculturii acoperă şi anul acesta 50% din valoarea primelor de asigurare pentru poliţele încheiate la societăţile de asigurare agreate de instituţie. Pentru acest capitol, suma totală alocată pe 2007 este de 30 de milioane de lei. Pot beneficia de sprijin cei care-şi asigură culturile de grîu de toamnă şi floarea-soarelui-atît pentru consum cît şi pentru sămînţă; culturile de soia, sfeclă de zahăr,plantaţiile de vie nobilă, livezile.În cazul animalelor, sprijinul se acordă doar pentru asigurarea bovinelor. 

CREDITE AGRICOLE: 70% din dobîndă, plătită de la buget 

Din bugetul Ministerului Agriculturii va fi subvenţionată 70% din suma datorată ca dobîndă de către împrumutat, aferentă creditelor bancare. Fermierul care apelează la un credit trebuie să folosească banii pentru cumpărarea de tractoare, combine, maşini şi utilaje agricole, instalaţii pentru irigat-toate din producţia internă, animale de rasă, pentru construirea de sere, solarii ori pentru înfiinţarea  plantaţiilor de viţă –de-vie nobilă. Subvenţia se plăteşte  după rambursarea creditului, dacă fermierul şi-a plătit la termen ratele şi dobînzile. 

UNDE-S MULŢI: asocierea aduce bani buni

De prin 1999, autorităţile ăncearcă să-i convingă pe fermieri să se asocieze în grupuri de producători, recunoscute conform legislaţiei în vigoare. Pentru anul acesta, Ministerul Agriculturii îşi propune să aloce un sprijin financiar de 5o.ooo lei pentru fiecare grup. Iniţiativa se află încă în faza de proiect, dar cu siguranţă asocierea fermierilor care au activităţi similare în grupuri va fi în continuare susţinută de stat. De la buget va fi suportat integral costul de întocmire a planului de asociere şi recunoaştere a grupului( suma totală prevăzută în buget fiind de un milion de lei).Organizaţii economice care se înfiinţează şi funcţionează la libera iniţiativă a cultivatorilor, grupurile de producători se pot constitui pentru valorificarea  următoarelor categorii de produse: fructe, legume, produse ce urmează a fi prelucrate, ciuperci, struguri de masă, cartofi timpurii şi de vară. Grupurile de producători sunt persoane juridice private, avînd între 5 şi 10 membrii, cu o cifră minimă de afaceri între 30.000 şi 50.000 de euro/an, cu o producţie totală variind între 50 de tone pe an(ciuperci) şi 300 de tone pe an( cartofi timpurii şi de vară).     

COMERŢ: Fonduri de la buget pentru reclamă, ambalaje şi apa de spălat

Printre formele de sprijin pe care le are în vedere Ministerul Agriculturii se număra şi unele de-a dreptul neaşteptate. Ele reprezintă însă tot un ajutor material pentru cei care vor să facă agricultură la standarde europene. De exemplu, producătorii agricoli de legume şi fructe ar putea primi un sprijin financiar de 30% din valoarea facturii pentru apa potabilă utilizată la spălarea legumelor şi a fructelor, în procesul de pregătire a acestora pentru comercializare în stare proaspătă pentru procesare.Tot producătorii de legume şi fructe pot primi de la stat 40% din valoarea unitară a ambalajelor şi materialelor de reclamă utilizate, specificate în facturi, de către beneficiar. Producerea şi prelucrarea plantelor aromatice, prezentate spre utilizare în formă de ceaiuri, capsule, comprimate, tincturi, extracte, unguente etc. Vor fi subvenţionate cu 50% din valoarea proiectului, dacă valoarea acestuia nu depăşeşte 1,2 milioane de lei. Şi la producţia de flori sprijinul propus a fi acordat de stat este de 5000 lei/ha. 

Perioada de referinţă pentru subvenţiile la legume şi fructe

Planul de reformare a sistemului de subvenţionare a producătorilor de fructe şi legume din UE a fost dat publicităţii ieri. Planul prezentat de comisarul pentru agricultură, Mariann Fischer Boel, prevede eliminarea legăturii existente între nivelul producţiei şi mărimea subvenţiei primite de fermieri. Documentul va fi prezentat miniştrilor agriculturii săptămâna viitoare. În viitor, ajutoarele financiare vor fi calculate în funcţie de regiune, pe baza sumelor acordate de-a lungul unei perioade de referinţă, pentru fiecare fruct şi legumă în parte, în cadrul sistemului unic de plată în sectorul agricol, stabilit în 2003. Vor fi eliminate subvenţiile pentru export, iar proiectul propune şi reducerea dominaţiei marilor retaileri alimentari, care acopera 70-90% din piaţa de retail din Marea Britanie, Franta, Germania, Olanda şi ţările nordice. Sectorul de legume şi fructe asigură o cincime din producţia agricolă a UE, iar sistemul de subvenţii se aplica pentru produse precum nucile, pepenii, strugurii, ananasul, ceapa şi castraveţii.

Joi, 25 ianuarie 2007  
Ana Jităriţă
Evenimentul Zilei   www.evenimentulzilei.ro 

Ultima actualizare ( Thursday, 22 February 2007 )
Avem 102 vizitatori online