header image
Home arrow Articole Presa arrow ATAC: Lustratia popilor
ATAC: Lustratia popilor Listare E-mail
Scris de Administrator   
Wednesday, 15 August 2007

08 August 2007

Controversele iscate de trecerea la cele veşnice a ÎPF Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, continuă să ofere subiect de analiză pentru mass-media românească, dar să fie şi un motiv de îngrijorare pentru opinia publică, pentru simplul enoriaş creştin ortodox.

La orizont se întrevede o dispută aprigă pentru înscăunarea în jilţul de Patriarh al BOR, având în vedere amestecul/neamestecul acelei „puteri din spatele tronului“ (masoneria română) şi al unor politicieni controversaţi. Indiferent dacă masoneria românească este sau nu ridicolă, după cum declară unii formatori de opinie în paginile ziarelor, disputele iscate de întrevederea amestecului său în alegerea Patriarhului, precum şi al politicienilor, complică şi mai mult ecuaţia înţelegerii evenimentelor aflate în derulare.

Trecut sub tăcere în ultimii ani, procesul de lustraţie a clericilor capătă contur tocmai în aceste momente extrem de delicate din existenţa Bisericii Ortodoxe Române generate de începerea procesului de alegere a noului Patriarh. Forţat de cererea unor ONG-uri ghidonate politic, CNSAS este pe cale să înceapă procesul de „căutare la dosar“ a clerului ortodox. Dar şi a mirenilor din Adunarea Naţională Bisericească.

Lupta pentru desemnarea viitorului Patriarh al României implică tot mai multe segmente ale societăţii româneşti. Dovadă este implicarea unui ONG, respectiv Forumul Civic Românesc, o uniune de asociaţii, care a solicitat ieri CNSAS să verifice dacă există dosare de securitate pentru mai mulţi înalţi ierarhi. Deşi la ora actuală nu se ştie clar cine va candida pentru scaunul patriarhal, reprezentanţii FCR au înaintat numele posibililor candidaţi - mitropoliţii Bartolomeu Anania, Teodosie şi Daniel. Preşedintele Forumului, Adrian-Ştefan Iuraşcu, a acuzat ieri CNSAS-ul că ascunde dosarele de securitate ale înaltelor feţe bisericeşti. Din punct de vedere juridic, Forumul Civic Românesc este o organizaţie neguvernamentală, non-profit şi apolitică şi a fost înfiinţat în luna august 2004, pe baza hotărârii judecătoreşti 157/PJ/2004 din 12.08.2004 şi este condus, în calitate de preşedinte, de dl. ing. Adrian Iuraşcu, care este şi preşedintele Sindicatului PROPACT.

Membrii Forumului Civic Românesc:

1. Sindicatul Naţional al Ţărănimii Române - PROPACT, preşedinte Adrian Ştefan Iuraşcu. 
2. Camera Federativă a Medicilor din România, prin preşedinte doctor Dan Pereţianu. Preşedintele CFM a fost unul dintre contestatarii fostului ministru al Sănătăţii, Ovidiu Brânzan, căruia i-a şi cerut demisia.
3. Asociatia Obştea Moşnenilor Opreşti- Stăteşti, cu preşedinte ing. Viorel Georgescu.
4. Asociaţia Naţională a Femeilor cu Diplomă Universitară din România, prin preşedinte naţional interimar: Ada Măldărescu şi preşedinte filiala Bucureşti Ileana Mustaţă.
5. Asociaţia Proprietarilor de Păduri Grănicereşti RUSU - BARGAULUI
6. Asociaţia Renaşterea Neamului Românesc, prin preşedinte profesor Traian Bădulescu. Acesta a fost purtător de cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România, anul trecut.
7. Sindicatul Liber şi Independent - Hunedoara, prin preşedintele: Marin Fenes.
8. Liga Democratică pentru Dreptate din România, prin preşedinte Gheorghe Răileanu.
9. Asociaţia Foştilor Proprietari - Văcăreşti, prin preşedinte Nicolae Boitor.
10. Asociaţia Naţională a Femeilor Medic din România
11. Fundaţia Rosenauer Sachsen - Râşnov, Braşov. Din 2004, fundaţia a făcut nenumărate memorii către instituţiile statului privind împărţirea abuzivă a proprietăţilor tabulare râşnovene.
12. Asociaţia Foştilor Preşedinti ai Studenţimii Interbelice 1919-1948, Preşedinte doctor Şerban Milcoveanu
13. Asociaţia Proprietarilor - Suceava, preşedinte: Veronica Tanasa
14. Societatea de Ornitologie Protecţia Păsărilor şi a Naturii din România, preşedinte: Victor Chiochia
15. Asociaţia Oarja 2000, jud. Argeş
16. SC Cristo Sport SRL Călăraşi, administrator: Peanci Hristu
17. Asociaţia umanitară S.O.S - ACŢIUNEA  Râşnov, Braşov
18. Uniunea Naţională a Agenţiilor Imobiliare Filiala Iaşi, preşedinte: Bogdan Cihodaru
19. Asociaţia Proprietarilor de Păduri din România - APPR.

Tot, ieri, Asociaţia Civic Media a solicitat CNSAS să pună la dispoziţia opiniei publice date privind eventuala colaborare cu fosta securitate a membrilor laici ai Colegiului Electoral Bisericesc. Ţinând cont de aceste solicitări, membrii Colegiului CNSAS s-au întâlnit, ieri, în regim de urgenţă şi au decis să solicite instituţiilor deţinătoare de arhivă, a fostei Securităţi, reverificarea prelaţilor BOR. Întâmplător sau nu „purtătorii de mesaj“ ai Consiliului au fost două persoane cunoscute ca apropiate preşedintelui Traian Băsescu, adică Mircea Dinescu şi Corneliu Turianu.

Surprinzătoare a fost declaraţia lui Mircea Dinescu. El a cerut SRI şi SIE reverificarea unor prelaţi BOR, în special a candidaţilor vehiculaţi în presă pentru ocuparea scaunului patriarhal. Dinescu a ţinut să precizeze că instituţia nu este obligată să facă această verificare din oficiu, dar că a decis să se autosesizeze după reapariţia în presă a unor informaţii despre trecutul colaboraţionist al unor prelaţi ce ar intenţiona să candideze pentru Patriarhie. Cu alte cuvinte CNSAS face muncă patriotică în folosul comunităţii.

Reprezentanţii Colegiului speră să obţină răspunsuri de la cele două servicii până la sfârşitul lunii, înainte de alegerile pentru BOR. La rândul său, Corneliu Turianu, membru al Colegiului, a precizat că decizia a fost luată în cadrul şedinţei de ieri a acestui for. Potrivit legii, preoţii şi ierarhii se numără printre categoriile a căror eventuală colaborare cu Securitatea trebuie verificată în mod automat. Corneliu Turianu a spus că, ţinând cont de faptul că alegerile pentru scaunul de patriarh vor avea loc în perioada următoare, procedurile de verificare vor fi accelerate în cazul înalţilor prelaţi membri ai Sfântului Sinod.

Reamintim că în conformitate cu un comunicat al Serviciului Român de Informaţii, dat publicităţii la 27 decembrie 2006, în custodia SRI se mai află aproximativ 75.000 de dosare din arhiva fostei securităţi, privind în principal problematicile de contraspionaj şi antiterorism. Potrivit aceluiaşi comunicat al SRI, „CNSAS are acces la aceste dosare prin Comisia Mixtă“. Până în prezent încă nu s-au anunţat candidaturile pentru scaunul patriarhal. Motivele sunt lesne de anticipat. Orice candidatură anunţată ar putea deveni o ţintă clară a unor posibile atacuri mediatice. Cu toate acestea, personalităţi politice de primrang au testat piaţa. Spre exemplu, liderul PD, Sorin Frunzăverde s-a declarat convins că viitorul Patriarh va fi Mitropolitul Daniel al Moldovei. Declaraţia lui Frunzăverde i-ar fi stricat acestuia relaţia cu Traian Băsescu, susţin surse din anturajul PD.

Liderul PIN, Cozmin Guşă a cerut ca alegerea viitorului Patriarh să nu fie influenţată de apartenenţa la masonerie a unor membri laici ai Adunării Naţionale Bisericeşti. În acest sens există o mare controversă legată de faptul că unii dintre posibilii candidaţi ar aparţine masoneriei.

O altă controversă este legată de trecutul unor prelaţi care sunt bănuiţi de colaborare cu securitatea. Biserica Ortodoxă Română s-a pronunţat pentru deschiderea dosarelor clericilor aflate în arhiva fostei securităţi încă din anul 1997, a amintit, ieri, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, preotul Constantin Stoica. Patriarhul BOR se alege dintre mitropoliţi, arhiepiscopi sau episcopi în funcţie, care „s-au impus în conştiinţa Bisericii şi a societăţii prin viaţa curată şi prin rezultatele activităţii lor’’.

Suspectaţi de colaboraţionism Biserica a susţinut că, în virtutea propriei autonomii, cercetarea dosarelor să fie făcută de Sfântul Sinod, nu de CNSAS. Deşi în 1998 a emis o circulară prin care îşi invita preoţii să-şi definească relaţia cu Securitatea, Biserica a desfăşurat în paralel un amplu lobby pe lângă politicieni pentru a obţine pârghiile cercetării dosarelor preoţimii. În 2001, BOR a trimis CNSAS şi comisiei de control a SRI o scrisoare prin care cerea modificarea legii astfel încât numele prelaţilor deconspiraţi ca agenţi ai poliţiei politice să nu fie făcute publice. Deconspirarea conform legii actuale echivala, potrivit BOR, cu o imixtiune a statului în treburile bisericeşti şi o atingere a caracterului sacramental al preoţiei.

Conform legii de funcţionare a CNSAS, verificarea eventualei colaborări cu Securitatea este extinsă şi asupra ierarhilor şi şefilor cultelor recunoscute de stat, până la nivel de preoţi şi asimilaţilor acestora în parohii, inclusiv în cele din străinătate. Totuşi, înalţii ierarhi şi preoţii nu reprezintă o prioritate pentru Colegiul dosarelor, aşa cum se întâmplă de exemplu cu politicienii şi judecătorii. Verificarea clericilor se face din oficiu, însă după învestitura lor în funcţii. Doar candidaţii la Preşedinţia României, la Parlament sau pentru o funcţie guvernamentală sunt verificaţi de CNSAS înainte ca aceştia să poată accede la demnitatea în cauză.

Din acest motiv, de exemplu, CNSAS nu este obligat să verifice candidaturile pentru Patriarhia României. În ciuda accesului îngreunat la dosare şi a legii CNSAS care interzice deconspirarea unui agent până la epuizarea căilor de atac ale unei decizii de colaborare, între actualii prelaţi ai BOR se află nume importante care au mărturisit că au colaborat sau au semnat angajamente cu Securitatea. La fel de semnificative sunt şi suspiciunile care au planat asupra liderilor BOR, printre cei mai afectaţi fiind chiar defunctul Patriarh Teoctist.

Cel mai cunoscut caz de colaborare este al mitropolitului Banatului Nicolae Corneanu, care şi-a asumat colaborarea imediat în 1990, iar recent, după desecretizarea dosarelor, mai tinerii episcopi Teodosie Tomitanul şi Andrei Andreicuţ. Nicolae Corneanu, mitropolit al Banatului, a recunoscut imediat după Revoluţie că a colaborat şi şi-a îndemnat colegii să-şi asume la rândul lor trecutul pentru asanarea vieţii bisericeşti. El a povestit într-un interviu acordat Hotnews, în 2006, condiţiile colaborării sale cu poliţia politică. Aceasta a debutat, spune Corneanu, atunci când a ajuns Episcop la Arad, în 1960, fiind contactat de şeful Securităţii. Prelatul a recunoscut că s-ar fi putut opune unei colaborări cu riscul pierderii acestei funcţii şi a precizat că a dat diverse informări, chiar şi scrise, despre persoane care interesau Securitatea, inclusiv preoţi. Deşi susţine că spunea Securităţii despre respectivii numai lucruri bune, tot se simţea vinovat, iar turnătoriile îi provocau „frământări sufleteşti“. Episcopul a mai dezvăluit un amănunt important şi anume că, într-o instituţie publică, Securitatea obişnuia să contacteze pe toată lumea, mai ales persoanele cu funcţii şi că toată lumea (bisericească din jurul său, n.r) avea dosar. Corneanu susţine că nu i-a ajutat pe securişti, dar simplul fapt că a avut legături cu ei, că le-a stat la dispoziţie şi că nu li s-a opus reprezintă „o povară“ pe conştiinţa sa.

În august anul trecut, Teodosie Tomitanul a recunoscut, după ce în presă apăruseră încă din 2005 informaţii din dosarul său, că a semnat un angajament cu Securitatea. Teodosie a spus că a semnat respectiva hârtie într-un sediu de miliţie al Capitalei şi că s-a angajat să colaboreze doar în problemele majore ale statului. Prelatul a mai spus că interpreta angajamentul drept un jurământ de credinţă faţă de ţară, şi nu de a urmări pe cineva. În dosarul său, după cum a relatat presa, nu există note informative sau dovezi că Tomitanul s-ar mai fi întâlnit după aceea cu ofiţeri spre a furniza informaţii.

Episcopul de Alba Iulia, Andrei Andreicuţ, a recunoscut tot anul trecut că a avut legături cu Securitatea. În 2001 el îşi publicase însă în cartea „S-au risipit făcătorii de basme“ dosarul de urmărit. În septembrie 2006 a recunoscut că a semnat cu Securitatea şi că a dat o singură notă informativă despre un avocat din Turda. Andreicuţ şi-a asumat inclusiv numele conspirativ „Ionică“, dar a precizat că a semnat doar pentru că era ameninţat cu închisoarea, hăituit şi interceptat. El a mai spus că nu a făcut poliţie politică şi a propus ca Sinodul să se întrunească pentru a cerceta dosarele, alături de un reprezentant al CNSAS. În 2005 fusese deconspirat de CNSAS drept informator şi nu se ştie dacă a atacat decizia în tribunal. Într-o anumită măsură şi-a asumat colaborarea şi mitropolitul de Cluj, Bartolomeu Anania. Între 1965-1976 a lucrat ca director de Cancelarie al Arhiepiscopiei BOR în SUA şi Canada, prilej de speculaţii în legătură cu o eventuală calitate a sa de ofiţer acoperit al serviciilor secrete comuniste. Anania făcuse ani grei de puşcărie, fiind legionar, iar unul dintre argumentele celor care au susţinut ipoteza colaboraţionismului a fost acela că trimiterea lui în SUA nu ar fi putut fi făcută fără anumite compromisuri.

Despre Anania, Ioan Mihai Pacepa, fost şef al spionajului comunist, a spus în cartea sa „Orizonturi roşii“ că ar fi fost agent acoperit al Direcţiei de Informaţii Externe, racolat în timpul detenţiei sale de la Aiud. Anania ar fi primit misiune, susţinea Pacepa, să dezbine şi să controleze exilul românesc. Episcopul a negat permanent aceste acuzaţii, afirmând că nu a fost ofiţer şi că nu a colaborat cu Securitatea. Despre scrierile lui Pacepa referitoare la persoana sa, prelatul susţine că sunt grosolane şi prosteşti.

Se forţează o întâlnire între Papa şi Alexei al II-lea

O eventuală întâlnire între Papa Benedict al XVI-lea şi Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, Aleksei al II-lea, devine tot mai probabilă, a declarat cardinalul Roger Etchegaray, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Justiţie şi Pace, citat de pagina electronică a agenţiei Interfax. Cele două părţi realizează progrese în direcţia atingerii acestui obiectiv, într-un ritm tot mai rapid, a adăugat Etchegaray, care este şi vice-decan al Colegiului Cardinalilor.

După o întâlnire cu Patriarhul rus, el a precizat însă că Biserica Catolică nu poate grăbi acest acest proces. Susţinătorii Mitropolitului Daniel Un amănunt care poate fi luat în discuţie este şi modificarea Statutului BOR prin care Mitropolitul Daniel al Moldovei este propulsat şi în postura de Patriarh locotenent în condiţiile în care este posibil să fie unul dintre candidaţii la scaunul patriarhal. Potrivit art. 11, alin. 2: „În lipsa Patriarhului, preşedinte al Sfântului Sinod este Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, iar în lipsa acestuia, Mitropolitul Ardealului, urmând apoi al Olteniei, al Banatului sau cel mai vechi Arhiepiscop sau Episcop în hirononie“.

 La fel de interesantă este şi opinia unora dintre înalţii Prelaţi ai BOR legată de această modificare de statut. Episcopul vicar Calinic Botoşăneanu, al doilea om ca importanţă din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, consideră normală decizia Sinodului Permanent. „Eu nu fac parte din Sinod însă consider că este normal ca această derogare să fie aplicată“, a declarat recent episcopul vicar. „Trebuie să se acorde oportunitatea Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei să intre în competiţie, mai ales că Înalt Prea Sfinţia Sa asigură interimatul întrucât înaltul Nicolae Corneanu (Mitropolitul Banatului, decanul de vârstă - n.r.) are probleme de sănătate“, a explicat acesta.

De aceeaşi părere a fost şi PS Visarion Răşinăreanu, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului şi membru al Sfântului Sinod, care a declarat că derogarea primită de Mitropolitul Moldovei este una „perfect legală“. PS Visarion Răşinăreanu a precizat că, practic, derogarea legitimează o cutumă mai veche. „Aşa a fost şi înainte de 1989. Cutuma a fost ca Mitropolitul Moldovei şi Sucevei să asigure locotenţa de Patriarh, iar dacă era candidat, lucrările Colegiului erau conduse de cel mai bătrân dintre arhierarhi“, a explicat Episcopul vicar, care a precizat că „aşa a fost şi în cazul Mitropolitului Iustin“. Potrivit ÎPS Andrei Andreicuţ, Arhiepiscopul Albei şi Mureşului, alt membru al Sfântului Sinod, nu a fost vorba de o derogare, în cazul Mitropolitului Moldovei, ci de respectarea statutului Bisericii Ortodoxe. „Nu este o derogare, pentru că este prevăzut în statutul bisericii că la vacantarea scaunului patriarhal Mitropolitul Moldovei este cel care asigură interimatul. Acesta poate candida pentru funcţia de Patriarh, dar nu poate prezida şedinţa de alegeri, care va fi condusă de cel mai în vârstă ierarh al bisericii noastre“, a declarat ÎPS Andrei Andreicuţ. Totuşi, statutul s-a schimbat în 2006, iar potrivit noului regulament cel care asigură locotenenţa nu poate fi şi candidat.

Articol de

CORNELIA DRĂGHICI
CONSTANTIN CORNEANU

www.atac-online.ro

 

Vizualizeaza comentariile (0) - Comenteaza

Ultima actualizare ( Wednesday, 15 August 2007 )

Comentarii

Acest articol inca nu a fost comentat.


Pagina 1 din 0 ( 0 comentarii )
©2006 MosCom

Autentificati-va pentru a putea comenta.
Avem 94 vizitatori online